Cu „40 de ani de schele” de renovare a Palatului de Justiție din Bruxelles, Belgia deține un record mai puțin dorit pe care intenționează să îl lase în urmă cât mai repede posibil, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com. Pe fațada principală a acestui monument istoric, simbol al prosperității belgiene la sfârșitul secolului al XIX-lea, tuburile apărute în 1984 ar trebui să dispară până la „sfârșitul anului 2025”.

Iar întreaga cușcă metalică ar trebui să dispară „înainte de 2030”, a declarat joi Mathieu Michel, secretarul de stat însărcinat cu proiectul, în timp ce conducea presa prin lucrările de restaurare a fațadei maiestuoase, care este împodobită cu sculpturi și mulaje.

„A lăsa 40 de ani de schele pe cel mai mare tribunal din lume era total inacceptabil”, a declarat liberalul francofon.

Dar lucrările efectuate în ultimul an pe acest sit titanic permit acum întrevederea capătului tunelului, iar primele schele au fost în sfârșit date jos în acest an. „Ne îndeplinim responsabilitatea față de un patrimoniu care aparține tuturor belgienilor”, a subliniat Mathieu Michel.

Proiectată de arhitectul belgian Joseph Poelaert în anii 1860 – într-o perioadă în care regele Leopold al II-lea începea să exploateze Congo și Belgia era una dintre marile puteri economice – această clădire neoclasică are o suprafață de 26.000 m2. Este mai mare decât Bazilica Sfântul Petru din Roma.

Acoperit de o cupolă cu dom de cupru, este cu atât mai vizibil pe cerul Bruxelles-ului cu cât a fost construit pe una dintre colinele capitalei.  A trecut atât de mult timp, încât memoria nu mai poate explica de ce acest proiect de restaurare a stagnat.

Constructorul inițial ar fi dat faliment. Proiectul a fost apoi supus unui ping-pong neîncetat între diferitele niveluri de guvernare (stat, regiune, oraș), pe fondul certurilor dintre comunitatea flamandă și cea francofonă.

Veriga slabă

Pentru avocatul Jean-Pierre Buyle, care a lansat Fundația Poelaert în 2011, justiția este „veriga slabă, cea neiubită a celor trei puteri”: executivă, legislativă și judiciară.

Iar acest palat nu a încetat niciodată să genereze „neliniște cu privire la costul” lucrărilor, a declarat el pentru AFP.

„Aici, când un tavan se prăbușește din cauza umidității, te uiți la tavanul de la etaj, închizi ușa și aștepți doi sau trei ani. Când se întâmplă în Parlament sau în Palatul Regal, după-amiaza muncitorii sunt pe șantier și se lucrează”, continuă avocatul.

În 2023, guvernul federal, care deține clădirea, și Regiunea Bruxelles, care are jurisdicție asupra monumentelor clasate ale orașului, au anunțat împreună că a fost acordată autorizația de construire pentru a se ocupa în sfârșit de fațada principală, o „fază 1” a lucrărilor care costă 32 de milioane de euro.

În ultimul an, lucrările au constat în verificarea și curățarea, unul câte unul, a elementelor decorative care domină intrarea principală a clădirii. 

Acolo unde este necesar, pietrele sunt înlocuite folosind materiale originale, cum ar fi renumita piatră albă din carierele franceze de la Comblanchien (Burgundia, estul Franței).

„Un total de 137 m3 de piatră a fost deja înlocuit, ceea ce reprezintă aproximativ 370 de tone sau 14 camioane”, au declarat joi responsabilii de șantier.

În mai 2024, ca un gest simbolic, a fost dezvelită o statuie a lui Minerva – zeița înțelepciunii – întronată în vârful fațadei, în urma renovării acesteia, un element deteriorat, la fel ca cea mai mare parte a pietrei, de fisuri și infiltrații de apă.

După înfrumusețarea marii fațade din partea Place Poelaert, obiectivul este de a restaura pietrele de la baza cupolei, începând din 2026.

În cazul în care se va respecta termenul de 2030 pentru finalizarea renovărilor exterioare (acesta este anul bicentenarului Belgiei), următorul pas va fi să se ia în considerare noua amenajare interioară… Potrivit lui Buyle, acest lucru s-ar putea întâmpla până în 2040, deoarece va fi nevoie de „mulți bani, multă energie și multă determinare”