PS Timotei Prahoveanul: 'Cincizecimea - o sărbătoare permanentă a Bisericii'

Sărbătoarea Cincizecimii este o sărbătoare permanentă a Bisericii, care este plină de darurile bogate ale Duhului Sfânt, le-a spus duminică episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Timotei Prahoveanul, celor prezenţi la Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala Patriarhală.

 

"Sărbătoarea Cincizecimii este o sărbătoare permanentă a Bisericii. Noi credem că Biserica este plină de Duhul Sfânt, aşa cum s-a şi spus în veacurile de început de către un mare scriitor bisericesc care afirma că Biserica este plină de Preasfânta Treime. Iar noi afirmăm că Biserica este plină de darurile bogate ale Duhului Sfânt pe care le primim prin Sfânta Liturghie, prin Tainele Bisericii, prin agheasma pe care o săvârşim, mai ales în ziua de Bobotează, atunci când ridicăm inimile şi mâinile noastre către cer şi cerem venirea Duhului Sfânt care sfinţeşte toate şi care sfinţeşte şi apa respectivă", a spus arhiepiscopul, la slujba din ziua Cincizecimii, oficiată în condiţiile stării de alertă, cu respectarea regulilor de protecţie sanitară, potrivit agerpres.ro.

Ierarhul a accentuat că Biserica este plină de darurile Duhului Sfânt.

"Cum a fost rourată de darurile Duhului Sfânt casa de pe Muntele Sion, în care se aflau ucenicii care au primit Duhul sfânt sub chipul limbilor de foc, ne rugăm ca să primim mereu binecuvântarea Duhului Sfânt prin lucrarea Sfintelor Taine, a Sfintei Liturghii şi, în general, prin întreaga lucrare sfinţitoare a Bisericii. Ne rugăm ca Duhul Sfânt să călăuzească Biserica, pe slujitorii ei, pe credincioşii care o compun şi ne rugăm de asemeni ca Duhul Sfânt să mângâie sufletele noastre. El este 'Mângîietorul", duhul Adevărului, care de la Tatăl purcede, este duhul care dă viaţă, duhul care restaurează pe omul căzut, pe noi, cei risipiţi şi care ajută ca Biserica să meargă înainte, cum spuneam, rourată sau plină de darurile Duhului Sfânt", a încheiat Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Timotei Prahoveanul.

Credincioşii ortodocşi prăznuiesc duminică, la 50 de zile după Înviere, Rusaliile, marcând ziua în care Duhul Sfânt a pogorât peste adunarea apostolilor, în chip de limbi de foc, iar aceştia au început să propovăduiască.

În această zi s-a întemeiat Biserica lui Hristos, când Duhul Sfânt a venit în lume şi S-a pogorât peste Sfinţii Apostoli, cei care L-au însoţit în timpul vieţii Sale pământeşti pe Iisus Hristos. În acest fel Sfinţii Apostoli au fost întăriţi pentru a duce vestea cea bună, Sfânta Evanghelie, în toată lumea, pentru a se face auziţi şi crezuţi de atâta lume că puterea nu era de la ei, ci de la Dumnezeu.

Duhul Sfânt S-a pogorât într-o zi de duminică, în chip de limbi de foc: "Şi când a sosit ziua Cincizecimii, erau toţi împreună la un loc. Şi fără de veste s-a făcut în cer un vuiet ca de suflare de vânt ce vine repede şi a umplut toată casa unde şedeau. Şi limbi ca de foc li s-au arătat, împărţite, şi au şezut pe fiecare din ei. Şi s-au umplut toţi de Duh Sfânt şi au început să grăiască în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi". (Fapte, 2, 1 -4)

De sărbătoarea Rusaliilor în biserici se aduc ramuri de tei sau de nuc care se sfinţesc şi se împart credincioşilor, simbol al limbilor de foc coborâte peste Apostoli şi putere a Duhului Sfânt.

Împreună cu Paştele, Pogorârea Duhului Sfânt este cea mai veche sărbătoare creştină, fiind prăznuită încă de pe vremea apostolilor. Despre ea amintesc şi Sfântul Irineu (202), Tertulian, Origen, Canonul 20 al Sinodului I ecumenic (325) ş.a. Până către sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al V-lea, Cincizecimea era sărbătorită împreună cu Înălţarea Domnului. După aceasta, Înălţarea a fost mutată la 40 de zile de la Paşte, Cincizecimea devenind sărbătoare de sine stătătoare.