Sondaj CURS: 8% dintre români sunt total de acord cu decizia României de a dona Ucrainei un sistem de rachete Patriot, 38% - în total dezacord

Un sondaj de opinie realizat de CURS, la nivel național, în perioada iunie-iulie, indică faptul că unu din cinci români nu-și poate exprima o opinie față de decizia României de a dona un sistem de rachete sol-aer PATRIOT către Forţele Armate ale Ucrainei.

Conform sondajului, 60% dintre români au auzit de decizia României de a dona către Ucraina un sistem de rachete Patriot pentru a fi folosite în război contra Rusiei, însă doar 8% se declară total de acord cu această măsură, în timp ce parțial de acord sunt 17% dintre români.

Pe de altă parte, parțial în dezacord cu decizia CSAT de a trimite Ucrainei sistemul Patriot se declară 17% dintre repondenți, în timp ce 38% dintre românii chestionați au declarat că sunt total în dezacord cu decizia României.

Un procent semnificativ de 20% dintre români fie nu au vrut să răspundă, fie au spus că nu au o părere clară.

Argumentele României

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis pe 20 iunie ca România să doneze un sistem de rachete sol-aer PATRIOT către Forţele Armate ale Ucrainei.

„Având în vedere deteriorarea semnificativă a situaţiei de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante şi masive ale Rusiei asupra civililor şi a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum şi consecinţele regionale ale acestei situaţii, inclusiv asupra securităţii României, în strânsă coordonare cu aliaţii, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT”, a transmis CSAT.

Conform sursei citate, „această donare se face cu condiţia continuării negocierilor ţării noastre cu aliaţii, în special cu partenerul strategic american, în vederea obţinerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecţiei spaţiului aerian naţional, de modernizare a Armatei României şi de asigurare a interoperabilităţii cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluţii temporare de acoperire a vulnerabilităţii operaţionale astfel create”.

Decizia Consiliului s-a bazat pe "o evaluare tehnică aprofundată a autorităţilor române, fiind luate toate măsurile pentru eliminarea riscului de creare a unor eventuale vulnerabilităţi pentru România".

Provocări la Est de România

Potrivit comunicatului, în şedinţă a fost evidenţiată "deteriorarea continuă a situaţiei de securitate în vecinătatea estică a ţării noastre, ca urmare a intensificării acţiunilor militare ale Rusiei, fiind subliniate implicaţiile şi riscurile mai largi de securitate pe care aceste acţiuni le generează pentru regiune, în special pentru Republica Moldova, dar şi pentru securitatea europeană şi euroatlantică".

"În discuţiile pe acest subiect, au fost subliniate eforturile de sprijinire a Ucrainei, cu punctarea perspectivelor oferite de Summitul de la Washington pentru un angajament sporit al NATO faţă de Kiev. România a sprijinit Ucraina încă de la începutul izbucnirii conflictului, fiind înţeleasă situaţia dramatică mai ales din perspectiva asigurării sistemelor defensive esenţiale în contracararea agresiunii declanşate de Federaţia Rusă, care loveşte zonele urbane şi infrastructura critică a ţării vecine", precizează Administraţia Prezidenţială.

De asemenea, discuţiile la nivelul CSAT au vizat şi demersurile naţionale de consolidare a cooperării şi a interacţiunii bilaterale cu Ucraina, evidenţiate de procesele în curs privind stabilirea unui Parteneriat strategic între România şi Ucraina şi consolidarea cooperării pe linie de securitate.