Violențe la Paris în noaptea de după alegeri. Comuniștii și musulmanii, nemulțumiți de victoria lui Le Pen, au spart și incendiat totul în cale

Orașele din Franța „ard” din nou, activiștii militanți ieșind în stradă pentru a protesta violent față de rezultatele primului tur al alegerilor anticipate, în urma cărora partidul de dreapta Adunarea Națională a obținut cele mai multe voturi. Protestatarii sunt în cea mai mare parte susținători ai alianței stângii radicale, Noul Front Popular, situat pe poziția a doua în intențiile de vot, inclusiv din rândurile populației musulmane tinere.

Partidul de dreapta Adunarea Națională (RN) al lui Marine Le Pen a câștigat primul tur al alegerilor legislative de duminică, lăsând alianța de centru a președintelui în exercițiu Emmanuel Macron pe un îndepărtat loc al treilea în spatele stângii radicale, potrivit proiecțiilor realizate de grupurile de sondare în cursul nopții.

Mulți alegători francezi sunt frustrați de inflație și de alte probleme economice, precum și de conducerea lui Macron, considerată arogantă și străină de viața lor. Partidul Adunarea Națională a exploatat această nemulțumire.

Dar frustrarea politică legată de starea economiei Franței și de rolul țării pe scena mondială a fost egalată de manifestanții furioși, care au început deja să își distrugă propriile orașe.

La Paris, în special, mulțimi de oameni au aprins deja rachete de semnalizare, au spart vitrine și au aprins focuri în orașul istoric, care va găzdui Jocurile Olimpice în doar 25 de zile.

Baricadele menite să țină mulțimile sub control au fost incendiate, în timp ce nenumărați protestatari au escaladat Place de la Republique, unde se află statuia emblematică a personificării Franței, Marianne.

Coșurile de gunoi au fost răsturnate și incendiate, împrăștiind fum acru în aer. Tinerele care încercau să se bucure de serile în oraș au fost obligate să stea în spatele polițiștilor înarmați, care au respins activiștii.

Violențele din Paris au fost atât de grave, încât poliția antirevoltă a fost nevoită să lanseze gaze lacrimogene, în timp ce pompierii au fost chemați să stingă flăcările provocate de protestatari.

Le Pen, fiica tatălui partidului, Jean-Marie, a declarat că alianța lui Macron a fost "aproape anihilată" în timpul primului tur de scrutin.

Participare uriașă la vot

Primul tur al alegerilor din acest an, convocat de Macron după o înfrângere devastatoare la alegerile pentru Parlamentul European de la începutul acestei luni, a înregistrat niveluri record de participare.

Sondajele au sugerat că 67,5% din populație a votat la alegerile naționale, cea mai mare participare la un scrutin legislativ în format obișnuit în Franța din 1981. Participarea finală în 2022, ultima dată când au avut loc alegeri naționale în această țară, a fost de doar 47,5%.

În ciuda victoriei, în prezent nu este clar dacă partidul lui Le Pen va obține majoritatea absolută a locurilor în noua Cameră inferioară a Adunării Naționale în turul al doilea din 7 iulie și va revendica postul de prim-ministru.

În turul al doilea va avea loc un al doilea tur de scrutin în locurile în care nu a existat o majoritate absolută, ceea ce va permite formarea formei finale a Adunării Naționale.

Votul i-ar putea oferi șefului partidului RN, Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani, un protejat al liderului de lungă durată al acestuia, Marine Le Pen, șansa de a forma un guvern, fiind pentru prima dată când extrema dreaptă preia frâiele puterii în Franța de la ocupația nazistă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.