Ziua Artileriei şi Rachetelor Antiaeriene
Dimensiune font:
Ziua Artileriei şi Rachetelor Antiaeriene este marcată la 19 septembrie, dată la care, în 1916, în timpul executării manevrei de la Flămânda de către Armata 3, a fost doborât primul avion inamic de către o baterie de artilerie înzestrată cu tunuri antiaeriene propriu-zise, şi nu cu tunuri terestre adaptate, potrivit www.mapn.ro.
Primele entităţi specializate din structura Armatei Române în lupta contra aeronavelor datează din 1916, anul apariţiei artileriei antiaeriene ca tip de armă de sine stătător, cu rol, misiuni şi structură specifice. În acest sens, la 15 august 1916, a fost înfiinţat Corpul Apărării Antiaeriene având ca obiectiv apărarea Capitalei, conform www.forter.ro.
Având în vedere necesitatea folosirii în luptă a mijloacelor de atac din aer şi de apărare împotriva acestora, această armă a cunoscut o evoluţie rapidă, prin dotarea Corpului Apărării Antiaeriene cu mijloace noi, prin stabilirea obiectivelor militare şi civile ce necesitau apărare antiaeriană şi prin repartizarea mijloacelor în funcţie de importanţa strategică a obiectivelor de interes deosebit.
Artileria antiaeriană a participat, alături de întreaga Armată Română, la luptele purtate în Primul Război Mondial, în Capitală şi în împrejurimi, pe Valea Prahovei, în Dobrogea, în Braşov, Turnu Severin, în bătăliile Campaniilor din est şi de vest. Cel de-Al Doilea Război Mondial a adus schimbări semnificative în ceea ce priveşte organizarea, înzestrarea şi întrebuinţarea în luptă a artileriei antiaeriene, determinate de evoluţia şi de rolul din ce în ce mai importante ale capabilităţilor aeriene ale adversarului. Procesul de dezvoltare a acestei arme a continuat şi în perioada postbelică, adaptându-se, ulterior, şi la contextul geopolitic al anilor 2000, apărarea antiaeriană constituind o componentă importantă, cu organizare şi funcţionalitate specifice, în apărarea ţării împotriva oricărei agresiuni inamice.
Cel mai recent program de înzestrare al Armatei Române cuprinde şi o importantă componentă de apărare aeriană, respectiv sistemul de rachete sol-aer PATRIOT cu bătaie mare, fiind destinat Forţelor Aeriene Române. Prin intrarea în dotare a sistemelor de rachete sol-aer cu bătaie mare PATRIOT, Armata României îşi va creşte capacitatea defensivă şi de descurajare, asigurându-se o mai bună apărare a spaţiului aerian naţional, parte a spaţiului aerian al NATO. Achiziţionarea sistemelor PATRIOT a fost stabilită prin Legea nr. 222/2017 pentru realizarea "Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol", aferentă programului de înzestrare esenţial "Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)".
De asemenea, la 26 februarie 2020, a fost finalizată procedura legală de achiziţie a primelor trei sisteme de rachete "HIMARS" prin semnarea scrisorii de ofertă şi acceptare la sediul Ministerului Apărării Naţionale, potrivit MApN. Legea nr 46/2018 pentru realizarea "Capabilităţii de sprijin de foc indirect" aferentă programului de înzestrare "Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare" a fost adoptată, la 21 februarie 2020, de Camera Deputaţilor, for decizional, şi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la 23 februarie 2020. Sistemul de rachete HIMARS reprezintă un vârf de tehnologie pe plan mondial, fiind unul dintre cele mai fiabile sisteme de acest tip testate în luptă, indică MApN.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau