Leonardo Badea (BNR): Moneda digitală emisă de băncile centrale - între provocări și scenarii

Dimensiune font:

| 27-09-2022 12:00

 


Trăim vremuri incerte, cu cel puțin trei crize suprapuse, criza climatică, criza COVID-19, conflictul din Ucraina, iar implicațiile acestor crize sunt profunde, atât la nivel economic, cât și la nivel social. O rezultantă interesantă și deopotrivă provocatoare a acestor crize ale ultimilor ani este aceea că am asistat la o accelerare a evoluției noilor tehnologii, iar transformarea digitală a pătruns și a marcat dezvoltarea a diverse domenii, de la sectorul medical la sectorul verde. 

Transformarea digitală reprezintă nu doar o cerință a vremurilor actuale, ci și o evoluție firească în dezvoltarea societății cunoașterii și, evident, în aceste condiții, impactul transformării digitale se manifestă și asupra sistemului de plăți.


Pandemia ne-a oferit câteva lecții. Pe de o parte a fost vorba de dinamismul firesc și de acceptarea largă a noilor tehnologii, pe de altă parte, trebuie să admitem, a fost vorba și de restricțiile asociate precum și de îngrijorarea (mai ales în primele faze ale pandemiei) privind transmiterea virusului prin intermediul banilor. Restricțiile impuse și teama resimțită mai mult sau mai puțin acut au determinat o creștere a utilizării plăților digitale, în defavoarea plăților în numerar. Unele bănci centrale au introdus chiar proceduri de carantinare sau sterilizare a banilor tocmai pentru a asigura populația că banii sunt siguri de utilizat. Alte bănci centrale au încurajat și au îndemnat populația să recurgă la plăți digitale și să renunțe pe cât posibil la plățile în numerar. Sigur că în această situație trebuie să avem în vedere și faptul că de multe ori plățile digitale nu reduc la zero riscul de contaminare, ci presupun totuși ca în unele cazuri, plătitorul să intre în contact cu terminalul oferit de vânzător pentru a valida plata. De asemenea, nu putem face abstracție de consumatorii care nu dețin un cont bancar și deci nu pot efectua decât plăți în numerar, promovarea plăților digitale în detrimentul celor care implică numerar ridicând astfel o problemă de incluziune. Dincolo de diferitele abordări și puncte de vedere, concluzia pe care o putem enunța astăzi, după doi ani de pandemie, este aceea că pandemia a avut un rol activ în accelerarea tranziției către plăți digitale pe scară largă.


 

Este foarte adevărat că discuția trebuie nuanțată, că transformarea digitală nu implică o renunțare efectivă și imediată la bani în forma lor clasică și că este posibil să asistăm chiar la o rezistență la schimbare, la o opoziție la adoptarea generalizată a plăților digitale din partea unor categorii de populație. Ceea ce este însă de remarcat este faptul că se discută tot mai mult în acest context despre monedele digitale emise de băncile centrale (central bank digital currency – CBDC). Astfel, discutăm despre o monedă digitală, care fără a avea o existență fizică, palpabilă este emisă de o bancă centrală, este garantată și susținută de încrederea băncii centrale respective. Este în fapt alter ego-ul digital al unei monede fiat și comportă proprietățile și avantajele monedei fiduciare, alăturând în același timp privilegiile care însoțesc formatul digital, cum sunt scăderea costurilor tranzacțiilor, creșterea vitezei de realizare a acestora, dar și mult-căutatul atu al eficienței transferurilor internaționale. Proiectate cu prudență, monedele digitale emise de băncile centrale pot oferi mai multă siguranță sistemelor de plăți și costuri mai mici de funcționare. Moneda electronică nu este nimic altceva decât o monedă „preplătită”, unitatea valorică creată și stocată electronic fiind exact în cuantumul monedei fiduciare puse la dispoziția de către beneficiar emitentului de monedă electronică. Nu trebuie așadar făcută confuzie între monedele virtuale și monedele electronice. Acestea din urmă reprezintă mijloace de plată emise doar de către entități autorizate, fiind general acceptate pentru achiziționarea de bunuri sau servicii. În schimb, monedele virtuale pot reprezenta un mijloc de schimb doar dacă sunt acceptate ca atare de către cealaltă parte contractantă (un comerciant sau o persoană fizică).


Rezumând, principalele caracteristici ale CBDC includ: sunt emise de băncile centrale și sunt susținute și garantate de acestea, sunt ușor transferabile peer-to-peer, sunt proiectate cu un curs stabil în raport de moneda fiduciară, oferă eficiență și siguranță crescute sistemelor de plăți, pot facilita și diminua costurile plăților transfrontaliere. Este evident însă că momentan nu există soluții unitare, ci trebuie gândite soluții flexibile pentru a răspunde la o serie de întrebări legate de momentul și modalitățile de introducere a unei astfel de monede și de a găsi acel echilibru fragil între a asigura larga acceptabilitate a unei astfel de monede și a nu o transforma preponderent în mijloc de stocare a valorii, care ar atrage după sine alte riscuri (de ex., retrageri masive de capital).      

 

Vor fi cu siguranță voci care vor vorbi în apărarea monedei clasice și a plăților în numerar; la fel cum vor fi și voci care vor susține plățile digitale și necesitatea introducerii unor monede digitale emise de băncile centrale. Ce este cert însă este aceea că asistăm la o schimbare profundă în comportamentul consumatorului.

Așadar, dezbaterea privind viitorul sistemului monetar și rolul pe care ar putea să îl joace monedele digitale emise de băncile centrale relevă controverse și dezvăluie o întreagă panoplie de abordări și argumente, distribuind opiniile pe o axă care unește extremele raportului de opoziție optimism-pesimism, o abordare tranșantă fiind dificil de enunțat. Desigur, optimiștii au de partea lor argumentele care clamează avantajele indiscutabile, în timp ce pesimiștii concentrează esența vulnerabilităților. Mai mult, există opinii care afirmă că deja avem bani digitali sub forma depozitelor, a cardurilor și a aplicațiilor mobile și prin urmare, nu avem nevoie de o monedă digitală emisă de banca centrală. Unul dintre contraargumente ar putea fi reprezentat de avantajele tehnologiei Distributed Ledger Technology (DLT), care ar putea fi aplicată cu succes în cazul CBDC. Această tehnologie, deși nu este neapărat nouă, este creditată cu potențialul de a schimba radical modul de funcționare al diferitelor sisteme, nu doar a celui financiar, în esență propunând o alternativă descentralizată în locul mecanismelor clasice, centralizate, eliminând practic necesitatea existenței unei autorități centrale și permițând stocarea unui volum mare de informații, în condiții de eficiență și securitate. Avantajul indiscutabil al acestei tehnologii este nivelul ridicat de securitate și capacitatea sistemului de a se actualiza, înregistrând tranzacțiile efectuate în mod rapid și eficient din punctul de vedere al costurilor, crescând în același timp accesibilitatea și asigurând incluziunea financiară. Tehnologia permite practic crearea unei baze de date permanente, care se actualizează continuu și al cărei istoric nu poate fi șters, înregistrările rămânând memorate definitiv.

Întrebarea la care diferite instituții și organisme internaționale încearcă să răspundă în acest moment se referă la cum pot fi capitalizate avantajele evidente ale acestei tehnologii de către băncile centrale, având în vedere sarcinile lor principale, și anume, de a menține stabilitatea prețurilor și de a asigura stabilitatea financiară.

 

Unele țări au emis deja o astfel de monedă sau derulează proiecte pilot în acest sens, altele analizează implicațiile unui astfel de demers. Menționez doar câteva exemple în acest sens. Bahamas, Nigeria, Caraibe de Est au lansat monede digitale. China și Suedia derulează proiecte pilot pentru a testa acceptabilitatea și eficiența monedei digitale. Canada, Franța, Elveția, UK și SUA explorează posibilitățile privind emiterea monedelor digitale.


Actualitatea dezbaterilor privind înglobarea tehnologiilor digitale în transformarea sistemului monetar este evidentă urmărind preocupările recente ale diferitelor instituții și ale multor economiști, dar și pletora de studii, rapoarte, proiecte concentrate pe această temă. Banca Reglementelor Internaționale (BIS) a publicat în septembrie 2021 raportul cu titlul Central bank digital currencies: system design and interoperability în care abordează structura unui sistem care încorporează CBDC, precum și problematica alocării rolurilor și a responsabilităților între banca centrală, mediul public și cel privat. Băncile centrale care au contribuit la raport s-au exprimat în favoarea unui sistem bazat pe colaborarea și împărțirea rolurilor între mediul public și cel privat, având în vedere responsabilitățile băncilor centrale în domeniul politicilor publice și preocupările entităților private legate de piață și de interesul acționarilor. Desigur, este posibilă o varietate de scenarii privind alocarea funcțiilor într-un viitor sistem CBDC, în raport cu particularitățile specifice diferitelor jurisdicții, răspunzând în esență cerințelor legate de accesul la bani, și din perspectiva incluziunii sociale, de validitatea tehnică a sistemului și reziliența la atacuri cibernetice, de diversitatea sistemelor de plăți, de eficientizarea plăților transfrontaliere și, nu în ultimul rând, de asigurarea confidențialității concomitent cu respectarea cerințelor legate de combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Un alt aspect cheie menționat se referă la interoperabilitatea sistemului CBDC, cerință esențială pentru a asigura integrarea sa în sistemul general de plăți, atât din perspectivă tehnică, cât și legală.         Tot Banca Reglementelor Internaționale (BIS) a publicat în raportul său anual apărut în luna iunie 2022 și o perspectivă asupra viitorului sistemului monetar, în care abordează posibilitatea transformării sistemului monetar prin includerea unei monede digitale emise de autoritatea monetară. BIS plasează metaforic băncile centrale în rolul trunchiului care susține funcționarea sistemului financiar, subliniind încă o dată rolul băncilor centrale, care desigur că vor continua să reprezinte elementul de robustețe, să confere credibilitate și să constituie garanția stabilității financiare. Raportul reiterează ideea cooperării dintre băncile centrale și stakeholderi pentru a capitaliza avantajele inovației în sensul promovării tranzacțiilor rapide și sigure, răspunzând în același timp și dezideratelor incluziunii financiare și confidențialității. Este evident că viitorul sistemului monetar se bazează primordial pe avantajele oferite de transformarea digitală, care poate aduce flexibilitatea și adaptabilitatea necesare, în acord cu nevoile reale actuale ale populației și ale mediului de afaceri.  

De asemenea, BIS a coordonat diverse proiecte având ca teme centrale CBDC (www.bis.org). Menționez în acest sens proiectul Jura, care se concentrează asupra transferurilor cross-border, proiectul Dunbar care a utilizat o platformă pentru decontări internaționale folosind monede digitale emise de mai multe bănci centrale, sau proiectul Helvetia care a urmărit testarea tehnologiei DLT pentru decontări, implicând în experiment alături de banca centrală și bănci comerciale.

Preocupările BIS concretizate în numeroase studii, rapoarte și proiecte privind CBDC conduc către o serie de concluzii generale, printre care aceea că abordarea va trebui să fie una adaptată nevoilor particulare ale fiecărei jurisdicții, ținând seama de obiectivele politicilor publice și de condițiile specifice ale pieței și aceea că în centrul preocupărilor privind designul sistemului trebuie așezate nevoile utilizatorilor, privite atât prin prisma determinanților actuali, dar și ca evoluție viitoare. Este necesar ca această construcție să fie realizată cu prudență și concentrându-se pe dezideratul flexibilității.


 

Și Rezerva Federală a SUA a publicat în ianuarie 2022 un raport intitulat Money and Payments: The US Dollar in the age of Digital Transformation, în care prezintă funcțiile și avantajele CBDC, precum și controversele din jurul unei astfel de monede. Principalele avantaje pe care le-ar putea aduce introducerea CBDC includ eficientizarea plăților transfrontaliere, promovarea incluziunii financiare, dar și consolidarea rolului internațional al dolarului. Provocările care ar trebui luate în calcul includ schimbările în structura sistemului financiar al SUA, riscul de retrageri masive de capital, dat fiind faptul că CBDC ar fi privit ca o opțiune foarte atractivă mai ales de către utilizatorii cu aversiune la risc în situații de criză, impactul asupra politicii monetare și al controlului asupra ratei dobânzii, prin modificări asupra rezervelor din sistemul bancar, riscuri operaționale și de securitate cibernetică, dar și obținerea echilibrului între necesitatea asigurării confidențialității și implementarea măsurilor de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului.


Într-adevăr, implicațiile introducerii CBDC sunt multiple și este necesară o analiză realistă și lucidă a acestor implicații, mai ales prin prisma obiectivelor de stabilitate financiară și de stabilitate a prețurilor. Literatura (Fernández-Villaverde și Sanches, 2019;  Schilling, Fernández-Villaverde, Uhlig, 2020) consemnează așa-numita trilemă a CBDC, care afirmă că la un anumit moment, banca centrală poate atinge maxim două din cele trei obiective principale în situația emiterii CBDC (eficiență, stabilitate financiară și stabilitatea prețurilor). Eficiența și acțiunile pentru descurajarea retragerilor masive de capital au impact asupra inflației; pe de altă parte, posibilitatea apariției unor retrageri semnificative de capital în situații extreme, ca lichidare masivă a activelor reale sau ca afectare a stabilității prețurilor, nu poate fi complet exclusă și este întotdeauna dificil de gestionat.

Având în vedere avantajele și riscurile identificabile la acest moment, pot fi explorate o serie de scenarii privind implementarea CBDC (Ole, 2017):

-   Scenariul utilizatorului de bani, în care CBDC este echivalent cu o formă electronică de numerar;

-   Scenariul managerului de bani, în care CBDC este privit ca mijloc de rezervă universală, accentuând funcția de stocare a valorii pe care o îndeplinesc banii. 

-   Scenariul creatorului de bani, în care CBDC este monedă oficială de cont.       


Există mai multe riscuri în cazul introducerii unei CBDC, de aceea acest proces nu este unul facil și necesită o analiză aprofundată pentru a se putea diminua riscurile asociate. Deși lansarea de monedă digitală de către băncile centrale, va deveni probabil o necesitate pentru a se adapta cerințelor de simplificare a procesului de utilizare a banilor într-o economie digitală, în care viteza de realizare a operațiilor este în continuă creștere, totuși nu trebuie neglijate riscurile asociate acestui proces. Din analizele care s-au făcut până acum, s-au identificat ca fiind principale patru categorii de riscuri:


1.  Riscuri de natură economică. Sunt date tocmai din modalitatea în care are loc emisiunea de CBDC. Dacă o monedă digitală este emisă de către o banca centrală liber, necorelat cu dinamica economie și a schimburilor de bunuri și servicii, politica monetară ar fi afectată, fiind slăbită și supusă exacerbării riscului inflaționist.


2. Riscuri de natură financiară. Riscurile financiare includ riscul cursului de schimb și alte riscuri, precum cele operaționale. O CBDC ar trebui să fie doar o altă formă de bani a băncii centrale. Dincolo însă de accesul la un activ sigur, moneda digitala emisă de băncile centrale ar putea fi deținută în volume mari și fără costuri semnificative, accelerând rulările digitale de bani lucru care trebui analizat cu mare atenție.


3. Riscuri cyber. De asemenea, există riscul ca un sistem CBDC centralizat să sufere întreruperi din cauza atacurilor cibernetice. Chiar și o scurtă întrerupere ar putea afecta negativ credibilitatea sistemului financiar, precum și o categorie importantă de utilizatori, prin perturbarea tranzacțiilor financiare ale tuturor.


4. Riscuri privind încălcarea drepturilor personale. Dacă sunt proiectate inadecvat, CBDC-urile au potențialul de a fi utilizate ca instrumente de supraveghere și control. Într-o lume a banilor programabili, identitatea digitală este recomandat să fie protejată. Este adevărat faptul că identitatea digitală este necesară pentru a lupta împotriva fenomenelor de fraudă fiscală și a spălării banilor, precum și a finanțării terorismului. Dar deocamdată nu există niciun motiv monetar pentru a combina CBDC cu identitatea digitală.


O arhitectură stratificată a noului sistem de plăți este necesară pentru a evita riscurile implementării unei CBDC. Într-o anumită măsură, prevenirea riscurilor CBDC revine societății în ansamblu. Esențial pentru atenuarea riscurilor este proiectarea unei CBDC de la început pentru a preveni posibilitatea acestor riscuri. În acest sens, este necesară o arhitectură stratificată.

-  La nivelul de bază se află  o monedă digitală emisă și garantată de către o bancă centrală.

-  În unele opinii, următorul strat este alcătuit din banii digitali emiși de băncile comerciale (care îi pot crea atunci când acordă împrumuturi, așa cum fac în prezent în activitatea uzuală de creditare). De asemenea, există analize care subliniază că CBDC-urile trebuie să fie remunerate cu dobândă în cazul deținerii sub formă de depozit sau printr-un sistem de bonificare, acest lucru putând fi un instrument care catalizează mecanismul de  transmitere a deciziilor de politică monetară în economie .

-  În cele din urmă, pe ultimul strat  sunt aplicațiile comerciale - portofele, aplicații, gateway-uri, dispozitive și așa mai departe, în care sunt încorporate plățile.

O arhitectură CBDC stratificată cu două sau trei straturi are potențialul de a stimula inovația, proliferând următoarea generație de aplicații de plată și modelele de afaceri digitale care pot fi folosite în beneficiul întregii societăți. Poate că un prim pas prudent ar fi ca inițial, CBDC să suplinească rolul actual al bancnotelor și al monedelor materializate, urmând ca ulterior să îi poată fi adăugate alte funcții, care în prezent sunt specifice monedei scripturale. 

Este evident că această tehnologie se poziționează față de abordarea clasică, tradițională a sistemului monetar ca o alternativă digitală viabilă, deși desigur imperfectă, cel puțin pentru moment. De-a lungul timpului, au existat tehnologii care pot fi clasificate în zona inovațiilor disruptive și care, la momentul apariției lor, păreau incerte, nesigure, problematice chiar, dar astăzi nu ne-am mai putea imagina existența noastră fără aportul lor. 

Cred totodată că este rațional și realist să acceptăm în acest moment că transformarea digitală nu poate ocoli sistemul monetar. Viitorul acestuia este evident condiționat de flexibilitate și de capacitatea de adaptare la rigorile digitale ale momentului. Nu voi afirma că sistemul actual este caracterizat de obsolescență, ci doar că este deopotrivă necesar și inspirat să lăsăm ca noile tehnologii digitale să își dovedească utilitatea în sensul capitalizării avantajelor în această tranziție către o nouă eră, mai verde și mai sustenabilă. 

 

Mult mai departe de procesul transformării digitale, dar foarte aproape de înțelegerea subtilă a caracteristicilor umane, poetul Publius Ovidius Naso spunea că ”timpurile se schimbă și noi ne schimbăm odată cu ele”, aceasta fiind esența unui proces evolutiv al deprinderilor și obiceiurilor societății umane, care continuă să ne conducă și astăzi spre schimbare și asumare.

Urmareste-ne si pe canalul nostru de WhatsApp

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

ULTIMA ORA

FIVE Administration S.P.R.L., in calitate de Administrator judiciar al debitoarei Agrocomplex Barlad S.A. -in reorganizare cu sediul in Barlad, str. Tecuciului nr. 7, judetul Vaslui, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub nr. J37/231/1991, avand CUI: RO2808054, organizeaza in perioada 27.03.2025 -30.04.2025 inclusiv, orele 09:00 -19:00, licitatii publice cu strigare in vederea valorificarii urmatoarelor active mobiliare aflate in patrimoniul debitoarei, dupa cum urmeaza: 1. Utilaje agricole conform lista nr. 1 (bunurile se vand individual), pentru care se vor organiza: -Licitatia nr. 1 in perioada 27.03 -01.04.2025, termen-limita inscriere: 26.03.2025, ora 12:00; -Licitatia nr. 2 in perioada 08.04 -11.04.2025, termen-limita inscriere: 07.04.2025, ora 12:00; -Licitatia nr. 3 in perioada 17.04 -22.04.2025, termen-limita inscriere: 15.04.2025, ora 16:00. 2. Utilaje agricole conform lista nr. 2 (bunurile se vand individual), pentru care se vor organiza: -Licitatia nr. 1 in data de 02.04.2025, termen-limita inscriere: 01.04.2025, ora 12:00; -Licitatia nr. 2 in data de 14.04.2025, termen-limita inscriere: 11.04.2025, ora 16:00; -Licitatia nr. 3 in data de 23.04.2025, termen-limita inscriere: 22.04.2025, ora 12:00. Doar pentru Pachet Bunuri Mobile Nr. 4 -Licitatia nr. 4 in data de 30.04.2025, termen-limita inscriere: 29.04.2025, ora 12:00. Licitatiile nr. 2, nr. 3, respectiv 4 se vor organiza doar pentru bunurile care nu s-au vandut la licitatiile anterioare. Bunurile supuse valorificarii, datele si orele fiecarei licitatii, precum si pretul de pornire la fiecare licitatie se regasesc in listele de bunuri pentru fiecare Pachet si pot fi solicitate Administrator ului judiciar, la adresa: vanzari@five -advisory.ro. Preturile de pornire ale licitatiei nu includ TVA, acesta se va adauga dupa caz conform prevederilor legale. Persoanele interesate au obligatia de vizionare a activelor, cu instiintarea prealabila a Administrator ului judiciar si numai dupa achizitionarea caietului de sarcini. Licitatiile se vor desfasura in perioada mentionata exclusiv online, prin intermediul platformei: www.licitatii -unpir.ro, aceasta presupunand crearea unui cont de participant si validarea acestuia de catre administratorul platformei. Toate detaliile referitoare la modalitatea de participare prin intermediul platformei online mentionate anterior se regasesc in cuprinsul Caietului de sarcini. Orice persoana interesata va avea obligatia achizitionarii caietului de sarcini cuprinzand descrierea bunurilor si a semnarii unui Angajament de confiden tialitate privind procedura de valorificare a activelor cuprinse in caietul de sarcini. Pretul Caietului de sarcini este 119 Lei (TVA inclus) si poate fi solicitat prin e-mail, la adresa: vanzari@five -advisory.ro. Termenele-limita pentru transmiterea documentatiei de participare la licitatie sunt mentionate mai sus pentru fiecare set de licitatii, aceasta urmand a fi depusa exclusiv prin mijloace electronice, la adresa de e-mail: vanzari@five -advisory.ro. Documentele transmise prin orice alte mijloace electronice (whatsapp /mms etc.) nu vor fi luate in considerare. Vizionarea activelor se va face numai in baza unei programari prealabile, la societatea Agrocomplex Barlad S.A, pe adresa de e-mail: office@agro-complex.ro sau la numarul de telefon: 0744.950.751 -Petru Maximiuc, numai dupa achizitionarea Caietului de sarcini. Informatii privind achizitionarea Caietelor de sarcini pot fi obtinute pe e-mail: vanzari@five -advisory.ro.
1.Informatii generale privind concedentul, in special denumirea, codul de identificare fiscala, adresa, numarul de telefon, fax si/sau adresa de e-mail, persoana de contact: Comuna Tasca, cu sediul in comuna Tasca, sat Tasca, Str.Lt. Vasile Mitru nr.11, judetul Neamt, telefon 0233/255.023, fax 0233/255.023, email: primaria_tasca@yahoo.com, cod fiscal 2614457. 2.Informatii generale privind obiectul concesiunii, in special descrierea si identificarea bunului care urmeaza sa fie concesionat: o parcela de 3.226mp, nr.cadastral- 51842, CF-51842, situata in intravilanul comunei Tasca, sat Tasca, F.N., apartine domeniului privat al Comunei Tasca, conform H.C.L.Tasca nr.21/27.02.2025 si O.U.G.nr. 57/03.07.2019. 3.Informatii privind documentatia de atribuire: se regasesc in caietul de sarcini. 3.1.Modalitatea sau modalitatile prin care persoanele interesate pot intra in posesia unui exemplar al documentatiei de atribuire: la cerere, de la sediul Comunei Tasca. 3.2.Denumirea si adresa serviciului/ compartimentului din cadrul concedentului, de la care se poate obtine un exemplar din documentatia de atribuire: Compartimentul Urbanism, din cadrul Comunei Tasca, comuna Tasca, sat Tasca, Str.Lt.Vasile Mitru nr.11, judetul Neamt. 3.3.Costul si conditiile de plata pentru obtinerea acestui exemplar, unde este cazul: 100 Lei/exemplar, se achita cu numerar, la Casieria Comunei Tasca. 3.4.Data-limita pentru solicitarea clarificarilor: 17.04.2025, ora 12.00. 4.Informatii privind ofertele: 4.1.Data-limita de depunere a ofertelor: 29.04.2025, ora 09.00. 4.2.Adresa la care trebuie depuse ofertele: Comuna Tasca, comuna Tasca, sat Tasca, Str. Lt. Vasile Mitru nr.11, judetul Neamt. 4.3.Numarul de exemplare in care trebuie depusa fiecare oferta: Oferta se depune intr-un exemplar original, in doua plicuri sigilate: unul exterior si unul interior. 5.Data si locul la care se va desfasura sedinta publica de deschidere a ofertelor: 29.04.2025, ora 10.00, la sediul Comunei Tasca, comuna Tasca, sat Tasca, Str.Lt. Vasile Mitru nr.11, judetul Neamt. 6.Denumirea, adresa, numarul de telefon, fax si/sau adresa de e-mail ale instantei competente in solutionarea litigiilor aparute si termenele pentru sesizarea instantei: Tribunalul Neamt, Piatra Neamt, B-dul Decebal nr.8, judetul Neamt, telefon 0233/214.019, fax 0233/216.585, e-mail: jud-piatraneamt@just.ro. 7.Data transmiterii anuntului de licitatie catre institutiile abilitate, in vederea publicarii: 17.03.2025.
FIVE Administration S.P.R.L., in calitate de Administrator judiciar al debitoarei Agrocomplex Barlad S.A. -in reorganizare cu sediul in Barlad, str. Tecuciului nr. 7, Judetul Vaslui, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub nr. J37/231/1991, avand CUI: RO2808054, organizeaza 4 licitatii publice cu strigare, in vederea valorificarii urmatoarelor active aflate in patrimoniul debitoarei, astfel: in datele de 27.03.2025, 03.04.2025, 10.04.2025 si 17.04.2025, de la orele: Ora 12:00: Cladire 2 Camere -Volanschi- Pret pornire: 1.595,94 Lei; Ora 13:00: Proprietate imobiliara „Ferma Coroiesti” si bunuri mobile ce o deservesc, valorificate „in bloc”- Pret pornire: 77.090,64 Lei; Ora 14:00: Proprietate imobiliara- „Ferma Docaneasa” si bunuri mobile ce o deservesc, valorificate „in bloc”- Pret pornire: 117.805,79 Lei. Orele anuntate pentru fiecare Activ se respecta pentru fiecare zi in care se vor organiza licitatii. Preturile de pornire ale licitatiei nu includ TVA, acesta se va adauga dupa caz conform prevederilor legale. Activele pot fi vizionate prin programare prealabila dupa achizitionarea caietului de sarcini. Orice persoana interesata va avea obligatia achizitionarii caietului de sarcini cuprinzand descrierea bunurilor, la pretul de 3.570 Lei (TVA inclus) pentru fiecare Activ in parte, mai putin pentru Activul-„Cladire 2 Camere -Volanschi” pentru care Caietul de sarcini are pretul de 595 (TVA inclus) si ulterior, semnarii unui Angajament de confiden tialitate privind procedura de valorificare a activelor cuprinse in caietul de sarcini. Caietul de sarcini poate fi solicitat prin e-mail, la adresa: vanzari@five- advisory.ro. Licitatia va avea loc la sediul Five Administration S.P.R.L. din Bucuresti, Str. Romulus nr. 23, sector 2 sau prin corespondenta / videoconferinta, dupa cum va decide Administratorul judiciar de la caz la caz. Documentatia de participare la licitatie va fi depusa exclusiv prin mijloace electronice, la adresa de e-mail: vanzari@five- advisory.ro, pana cel tarziu cu o zi inainte de data fiecarei licitatii, ora 16:00. Documentele transmise prin orice alte mijloace electronice nu vor fi luate in considerare. Informatii suplimentare privind activele si pentru vizionarea activelor pot fi obtinute la nr. 0744.950.751 sau e-mail: office@agro- complex.ro.
1. Informatii generale privind concedentul, in special denumirea, codul de identificare fiscala, adresa, numarul de telefon, fax si/sau adresa de e-mail, persoana de contact: Comuna Cotusca, cu sediul in sat Cotusca, comuna Cotusca, Str. Principala nr. 116, judetul Botosani, telefon 0231.561.946, fax 0231.561.936, e-mail: primariacotusca@yahoo.com, cod fiscal 3372157. 2. Informatii generale privind obiectul concesiunii, in special descrierea si identificarea bunului care urmeaza sa fie concesionat: -Teren in suprafata totala de 922 mp, compus din teren in suprafata de 364 mp si teren in suprafata de 558 mp, situat in intravilanul satului Cotusca, comuna Cotusca, Str. Principala nr. 73, avand CF 62465, Parcela Cadastrala 918, apartinand domeniului public al Comunei Cotusca, conform caietului de sarcini, H.C.L. Cotusca nr. 24/08.04.2022 si temeiului legal: O.U.G. nr. 57/03.07.2019. 3. Informatii privind documentatia de atribuire: se regasesc in caietul de sarcini. 3.1. Modalitatea sau modalitatile prin care persoanele interesate pot intra in posesia unui exemplar al documentatiei de atribuire: prin solicitarea scrisa, de la sediul Comunei Cotusca. 3.2. Denumirea si adresa serviciului/ compartimentului din cadrul concedentului, de la care se poate obtine un exemplar din documentatia de atribuire: Registratura Comunei Cotusca, comuna Cotusca, sat Cotusca, Str. Principala nr. 116, judetul Botosani. 3.3. Costul si conditiile de plata pentru obtinerea acestui exemplar, unde este cazul: 100 Lei/exemplar, ce se achita in contul concedentului: RO60TREZ1195 006XXX000330, deschis la Trezoreria Saveni, cod fiscal al concedentului 3372157. 3.4. Data-limita pentru solicitarea clarificarilor: 01.04.2025, ora 15.00. 4. Informatii privind ofertele: 4.1. Data-limita de depunere a ofertelor: 09.04.2025, ora 10.00. 4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Registratura Comunei Cotusca, comuna Cotusca, sat Cotusca, Str. Principala nr. 116, judetul Botosani. 4.3. Numarul de exemplare in care trebuie depusa fiecare oferta: 1 exemplar in original si 1 exemplar in copie. 5. Data si locul la care se va desfasura sedinta publica de deschidere a ofertelor: 09.04.2025, ora 12.00, la sediul Comunei Cotusca, sat Cotusca, comuna Cotusca, Str. Principala nr. 116, judetul Botosani. 6. Denumirea, adresa, numarul de telefon, fax si/sau adresa de e-mail ale instantei competente in solutionarea litigiilor aparute si termenele pentru sesizarea instantei: Sectia de Contencios Administrativ a Tribunalului Botosani, municipiul Botosani, Str. Maxim Gorki nr. 8, judetul Botosani, telefon 0231.511.739, fax 0231.531.832, e-mail: tr-botosani-reg@just.ro. 7. Data transmiterii anuntului de licitatie catre institutiile abilitate, in vederea publicarii: 18.03.2025.
Totul despre naționalizarea depozitelor bancare
19/03/2025 01:31

Poate banca să-ti ia banii? In martie 2013, Cipru a devenit epicentrul uneia dintre cele mai dramatice crize bancare din istoria recentă a Europei. Sub presiunea Uniunii Europene si a Fondului Monetar Inte ...

Klaus Iohannis, cheltuieli de aproape 23 de milioane de euro pentru zboruri. Bogdan Chirieac: Absolut scandalos! Turism de șeic pe banii poporului român
19/03/2025 00:56

Bogdan Chirieac, analist politic, a vorbit despre cheltuielile pentru zborurile externe ale lui Klaus Iohannis. Administratia Prezidentială a desecretizat costurile pentru zborurile efectuate de Klaus Iohanni ...

Actualul sistem de pensii va dispărea. Pensia va ajunge la mai puțin de 30% din valoarea ultimului salariu!
18/03/2025 22:12

Plata pensiilor devine o povară tot mai mare pentru statul roman, iar presiunea va creste si mai mult odată cu retragerea din activitate a generatiei „decreteilor”, cand valoarea sumelor incasate ...

Presiune uriașă pe cursul euro/leu
18/03/2025 19:09

Înrăutătirea notelor acordate Romaniei de către marile agentii de rating, care au trecut de la calificativul „stabil” la „negativ”, cat si deficitul comercial ridicat, in condit ...

Mai multe bănci din România reintroduc comisioanele, chiar dacă încasezi salariul sau îți depozitezi economiile acolo
18/03/2025 12:45

Romanii care retrag numerar de la bancomatele băncilor emitente ale cardurilor vor trebui să plătească noi comisioane. Dacă pană recent retragerile de la ATM-urile proprii erau gratuite, situatia s-a schi ...

Schimbare majoră în sistemul monetar: Noile bancnote din UE ar putea avea dată de expirare
18/03/2025 09:11

Euro digital este tot mai aproape: BCE finalizează testele pană in 2025. Presedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a subliniat importanta introducerii euro digital si a anuntat că tes ...

Preferințele Generației Z schimbă din temelii piața vinurilor
18/03/2025 08:35

* se observă că, in ultima perioadă, noua generatie incearcă in mod activ să consume mai putin alcool * băuturile precum coniacul si whisky-ul sunt incă rezervate pentru ocazii speciale, iar băuturile p ...

Legea care pune stop furturilor de bani în imobiliare: Cont separat pentru construcție și CF pe apartament
17/03/2025 20:19

Legea se schimbă radical după scandalul imobiliar NORDIS. Dezvoltatorii imobiliari ar putea avea un cont distinct, care va putea fi folosit doar pentru construcţia in cauză, iar cărţile funciare ar putea ...

Piața monetară s-a adaptat la nivelul scăzut al lichidității
17/03/2025 17:52

BNR continuă să monitorizeze piata valutară si mentine cursul euro sub maximul de 4,9783 lei, atins in mai 2023. Lunea trecută, cursul euro a fost stabilit la 4,9766 lei, insă la inceputul acestei săptăm ...

Piedone vrea ca magazinele să afișeze adaosul comercial aplicat fiecărui produs, raportat la prețul producătorului
17/03/2025 14:40

 Directia Generală Control si Supraveghere Piată din cadrul A.N.P.C., a publicat un proiect de ordin privind informarea consumatorilor cu privire la adaosul comercial aplicat produselor comerci ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei