Jurnaliști din toate ziarele, tiktokizați-vă?
Dimensiune font:
Dorian OBREJA
Scriu editoriale de 3 decenii și jumătate. De regulă, pe vremea aceasta, adică la început de an, încercam o proiecție/prognoză asupra ceea ce era de bănuit că putea să se întâmple în acest interval de timp. Poate aș fi făcut același lucru și acum, dacă nu aș simți, foarte acut, că suntem nu doar la o răscruce între ani, ci și la una între lumi, și, de aici, între evenimente și comportamente.
Această din urmă răscruce menționată este generată, indubitabil, de către prezența tot mai în forță a rețelelor de socializare. Care, ca mai toate lucrurile, au atât avantaje – în cazul lor, conectivitate la nivel global, posibilitatea de constituire a unor grupuri virtuale, obținerea de informații (cele căutate plus cele adiționale), un mediu democrat (fiecare postează tot ceea ce dorește) -, cât și dezavantaje – vulnerabilitatea confidențialității, diminuarea comunicării verbale, posibilitatea scăderii încrederii în sine și difuzarea de informații false (intenționat sau din credulitate).
Cum se prezintă formal rețelele de socializare, normal ar fi ca greutatea cea mai mare în influențarea opiniei publice să o aibă blogurile – unde, pe un spațiu extins, pot fi formulate și argumentate, îndeosebi de către personaje cu expertiză, păreri și teorii asupra diferitelor subiecte, rămânând ca Facebook și Instagram să fie dedicate mai mult chestiunilor ”domestice”, X-ul (fost twitter) – unor comunicări sintetice, făcute pe ”persoană fizică„, iar TikTok-ul – în special zonei de divertisment. În practică, nu se întâmplă de loc așa. X-ul a devenit locul în care președinți, premieri sau miniștri etalează afirmații sau păreri, înlocuindu-se instituția oficială a purtătorului de cuvânt; aceleași personaje sunt tot mai prezente pe TikTok, ajungând, din orgoliul de a capta cât mai multă audiență, să se implice în jocuri stupid-infantile (cel mai recent exemplu, ”ascultăm și nu judecăm„, un soi de negare a rolului și importanței gândirii, logicii și moralei); estimp, numărul urmăritorilor de bloguri tinde către cifre cu totul nerelevante.
Iarăși normal ar fi ca importanța cea mai mare (și, de aici, adecvata audiență) să fie acordată unor personalități extrem de bine dotate la etajul superior al corpului. În realitate, nu se întâmplă de loc așa, ba chiar se constată o inversare a ierarhiei valorice. În urmă cu câțiva ani, genialul Stephen Hawking și-a făcut un cont pe o rețea de socializare; după două luni, ajunsese la 4,2 milioane de urmăritori. E mult, e puțin? Judecați și voi: cel mai urmărit utilizator individual de pe rețelele sociale este Cristiano Ronaldo, cu peste 550 milioane (!) de abonați, adică de peste 100 de ori mai mult decât exemplul precedent...În fine, măcar Ronaldo este/a fost un fotbalist absolut remarcabil; dar ce să spui despre cel mai în vogă influencer de pe TikTok, Khaby Lame, cu peste 150 milioane de urmăritori (ba chiar 230 milioane, dacă adăugăm și alte rețele), fost muncitor, actualmente „creator„ de schițe umoristice, desemnat, halucinant, „reprezentant al Artei și Culturii„ pentru Top Forbes Europe 2022!!!
În 2023, numărul de utilizatori ai rețelelor depășise 5 miliarde (62% din populația lumii); Facebook e încă pe locul I, dar e de prevăzut detronarea de către TikTok, ajunsă pe III după doar 6 ani (în România, cele două sunt deja la egalitate).
Simplii utilizatori au de unde alege. Dar ce să facă jurnaliștii – să dispară, odată cu edițiile print, sau să se tiktokizeze?
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau