Schimbări uimitoare în Codul Muncii. Angajații care își vor face singuri programul de lucru

Flexibilitatea programului este unul dintre beneficiile pe care angajatorii se gândesc să îl ofere salariaților. Germania analizează posibilitatea de a renunța la limita de opt ore de muncă pe zi, optând pentru o reglementare săptămânală mai flexibilă.

Românii reprezintă cea mai numeroasă minoritate din Germania provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene, conform informațiilor publicate de Biroul Federal de Statistică al Germaniei.

Anul trecut, între 800.000 și 900.000 de români trăiau în Germania. Cei mai mulți români din Germania au vârste cuprinse între 20 și 45 de ani, având o vârstă medie de 33 de ani. Majoritatea locuiesc în orașele München, Nürnberg, Freiburg, Stuttgart și Köln.

 

Germania, program de lucru flexibil
Reforma propusă de Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și Partidul Social-Democrat (SPD) vizează oferirea unei libertăți mai mari angajaților în organizarea programului de lucru, însă ridică și întrebări legate de riscurile de suprasolicitare.

Această schimbare majoră în legislația muncii ar putea înlocui limita zilnică de lucru cu una săptămânală, având ca scop creșterea flexibilității și îmbunătățirea echilibrului între viața profesională și cea personală. 

Flexibilitatea programului în funcție de preferințe sau nevoi
Proiectul propune ca, în locul actualei reguli care limitează munca la maximum 8 ore pe zi – cu posibilitatea de a extinde programul la 10 ore în anumite situații – angajații să aibă libertatea de a-și organiza cele 40 de ore de muncă săptămânală în funcție de preferințele și nevoile lor. De exemplu, o persoană ar putea lucra câte 10 ore de luni până joi și să își ia liber vinerea, astfel prelungindu-și weekendul.

„Să muncești din greu timp de trei zile pe săptămână și apoi să îți iei restul de zile libere. Asta ar trebui să fie posibil în curând, cel puțin în teorie”, relatează BILD, care citează surse guvernamentale implicate în discuțiile despre reformă.

Flexibilitatea programului, un cuțit cu două tăișuri
Experții în piața muncii afirmă că această idee aduce atât avantaje considerabile, cât și riscuri care nu pot fi neglijate. Enzo Weber, specialist la Institutul pentru Cercetarea Ocupațională, subliniază că „angajații ar beneficia de o libertate suplimentară”, dar atrage atenția că sănătatea trebuie să rămână o prioritate.. „Lucrul peste 10 ore pe zi nu ar trebui să devină o normă. Studiile arată că acest lucru dăunează performanței și sănătății.”

Livia Merla, avocată specializată în dreptul muncii, consideră că ideea de a avea o săptămână de lucru concentrată poate deveni contraproductivă. „Deși ideea pare atractivă, prea multe ore într-o zi pot fi contraproductive. Munca trebuie să rămână eficientă.”

Flexibilitatea programului, presiune invizibilă asupra angajaților
Un alt risc semnalat de specialiști este că noua flexibilitate ar putea deveni o presiune invizibilă asupra angajaților. Fără o planificare atentă și o implicare reală din partea angajatorilor, modelul săptămânal ar putea conduce la munca excesivă, fără ca angajații să beneficieze cu adevărat de mai mult timp liber.

În prezent, reforma se află în faza de consultări, dar, dacă va fi implementată, ar putea aduce o schimbare semnificativă în modelul de muncă din Germania, conform publicației germane Bild.

Reducerea orelor de lucru. Exemple din alte țări
În Olanda, flexibilitatea programului de muncă este deja o realitate bine stabilită. Țara este considerată un lider european în domeniul muncii part-time, cu peste jumătate dintre angajați alegând acest tip de regim. Legea olandeză le conferă salariaților dreptul de a solicita modificări ale programului de lucru, contribuind astfel la un echilibru sănătos între viața profesională și cea personală.

Un alt exemplu este Franța, unde, începând din anul 2000, săptămâna de lucru este limitată la 35 de ore. Această măsură a fost implementată pentru a combate șomajul și a îmbunătăți calitatea vieții, deși a generat numeroase controverse de-a lungul timpului. Cu toate acestea, reglementarea a rămas în vigoare și este adesea citată ca un model de referință în discuțiile despre reformele pieței muncii.

Spania. Flexibilitatea programului, plătită de ceilalți angajați
Spania a avansat și mai mult, lansând în 2021 un proiect-pilot pentru săptămâna de lucru de patru zile. Această inițiativă, susținută financiar de stat, a permis unor companii să reducă programul săptămânal la 32 de ore, fără a afecta salariile angajaților. Obiectivul declarat al proiectului a fost creșterea productivității și reducerea stresului în rândul angajaților.

În Japonia, unde cultura muncii excesive a dus la fenomenul cunoscut sub numele de „karoshi” – moartea prin suprasolicitare – autoritățile au început să încurajeze companiile să adopte programe mai flexibile. De exemplu, Microsoft Japan a testat în 2019 o săptămână de lucru de patru zile, rezultând într-o creștere a productivității cu 40%. Acest experiment a fost considerat un succes și a inspirat alte organizații să adopte un model similar.

Unul dintre cele mai cunoscute experimente a avut loc în Islanda, între 2015 și 2019, când peste 2.500 de angajați din sectorul public au participat la un test extins privind reducerea timpului de lucru la 35–36 de ore pe săptămână, fără scăderi salariale.

Rezultatele au demonstrat o creștere semnificativă a satisfacției angajaților, menținând în același timp nivelul de productivitate. Ca urmare a acestui succes, majoritatea lucrătorilor din Islanda beneficiază acum de un program flexibil, cu ore reduse.