Camera preliminară, spaima procurorilor

Foarte mulţi dintre cetăţeni, atunci când citesc în presă că X a fost trimis în judecată pentru o faptă penală, cred că, gata, individul în cauză e deja condamnat, că se aşteaptă doar pronunţare pedepsei. Eroare. De la finalizarea rechizitoriului şi până la începerea judecăţii e o cale destul de lungă, în care dosarul trebuie să treacă de camera preliminară, iar abia după asta începe procesul propriu-zis.

Dar se mai întâmplă, ce-i drept, nu foarte des, ca rechizitoriul să fie întors la procurorul de caz. Pentru remedierea ilegalităţilor din cursul anchetei, pentru o descriere completă şi fără echivoc a faptei de care e acuzat inculpatul, înlăturarea omisiunilor din actul de urmărire penală etc.

La mai puţin de jumătate din dosare s-a constatat legalitatea sesizării instanţei, a întocmirii rechizitoriului şi a administrării probelor, dispunându-se începerea judecăţii

Alt aspect important e că un dosar poate să stea mult şi bine în analiza judecătorului de cameră preliminară, pot trece chiar ani până când să se dispună începerea procesului. Dacă mai e cazul şi nu a intervenit prescripţia, cum s-a întâmplat deseori în ultima perioadă.

Mai trebuie specificat faptul că în camera preliminară nu se judecă fondul problemei, cine are dreptate şi cine nu, ci doar aspectele ce ţin de legalitatea sesizării instanţei, a întocmirii rechizitoriului şi a administrării probelor.

În acest an, pe rolurile instanţelor ieşene s-au aflat peste 20.000 dosare penale, din care 4.196 (aproximativ 20%) au stat în camera preliminară. La mai puţin de jumătate dintre acestea (1.377) s-a constatat legalitatea sesizării instanţei, a întocmirii rechizitoriului şi a administrării probelor, dispunându-se începerea judecăţii.

Au mai fost 2.143 de amânări (peste jumătate din dosare încă aşteaptă soluţionarea la camera preliminară), în 154 de cazuri s-a hotărât respingerea. Aici e vorba de diverse excepţii invocate de către părţile implicate, iar în nouă cazuri, a fost restituită cauza la procuror pentru refacerea rechizitoriului. Iată-le pe cele mai relevante:

Inculpat pentru falsificare de abonamente CTP, nu poate fi încă judecat

Rechizitoriul a ajuns în instanţă acum mai bine de un an, speţa e una de fals şi uz de fals, inculpaţi fiind un anume D.T., la vremea aceea control CTP şi E.S., o colegă de-a lui. În perioada noiembrie 2022 - ianuarie 2023, bărbatul a falsificat mai multe abonamente, pe care le-a valorificat pentru sume cuprinse între 300 şi 350 lei. Probabil că individul ar fi fost judecat în clipa de faţă, dacă procurorii n-ar fi inclus-o în afacere şi pe E.S., tot controloare.

Aceasta, atunci când a cerut abonamentul unui beneficiar de-al lui D.T., şi-a dat seama că este vorba de un fals, a întocmit un proces-verbal, dar, după negocieri cu călătorul, a distrus actul. Faptă de care au aflat şi anchetatorii, care au inculpat-o în acelaşi dosar.

Numai că, la camera preliminară, judecătorul a admis cererile şi excepţiile formulate de controloare, „cu referire la descrierea ambiguă a activităţii de distrugere a procesului verbal de contravenţie”.

În ce-l priveşte pe D.T., magistratul a reţinut că „existenţa unei situaţii de fapt sumare şi echivoce descrise în rechizitoriu, care nu face posibilă stabilirea, pe deplin, a faptei concrete imputate inculpatului, reprezintă o cauză de neregularitate a actului de sesizare, care atrage imposibilitatea stabilirii obiectului şi limitelor judecăţii”.

Pe cale de consecinţă, cum e formularea juridică, dosarul a fost restituit la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi pentru refacerea urmăririi penale. Adică, totul se reia de la zero.

Motiv de întoarcere a dosarului: „nu sunt indicate numărul şi data apelurilor telefonice efectuate pe aplicaţia Whatsapp”

Vlad V. a început acest an în stare de arest la domiciliu, măsură preventivă obţinută de către procurorul de caz. Care, prin rechizitoriul din 11 ianuarie a dispus trimiterea în judecată pentru „şantaj” şi „încălcarea ordinului de protecţie”. Ar fi vorba de 218 acte materiale, anchetatorii interceptând 45 apeluri telefonice şi 173 mesaje trimise în format electronic către fosta iubită, pe care o filmase în ipostaze indencente. O ameninţa că, dacă nu sare cu banul, filmuleţele vor ajunge pe reţelele de socializare. În perioada respectivă, Vlad se afla sub restricţiile impuse prin ordinul de protecţie, întrucât o ameninţase pe femeie.

Acesta e un alt caz în care anchetatorul s-a pripit, avocatul lui Vlad a invocat excepţia neregularităţii actului de sesizare a instanţei cu privire la descrierea situaţiei de fapt, „în sensul că elementul material nu este descris în mod clar şi concret, respectiv: nu este descrisă data în care ar fi fost săvarşită fiecare acţiune şi nici nu au fost descrise toate acţiunile pretins să fi fost săvârşite de inculpat, şi anume nu sunt indicate numărul şi data apelurilor telefonice efectuate pe aplicaţia Whatsapp, numărul şi data apelurilor telefonice efectuate pe aplicaţia Facebook Messenger, numărul, conţinutul şi data mesajelor de pe aplicaţia Whatsapp, numărul, conţinutul şi data mesajelor pe aplicaţia TikTok, numărul, conţinutul şi data mesajelor pe aplicaţia Facebook Messenger”.

Superficialitatea procurorului s-a soldat, şi aici, cu restituirea cauzei la Parchet.

Rechizitoriu restituit de două ori. N-a fost identificată clar persoana vătămată

Tot un el şi o ea drept protagonişti, tot o speţă de şantaj, vinovăţia clară a bărbatului, dar începerea judecăţii e tare departe. Motivul, unul greu de închipuit. Partea vătămată poartă un nume frecvent întâlnit, procurorul de caz n-a reuşit să identifica clar persoana vătămată. Nici prin rechizitoriul trimis în instanţă pe 14 noiembrie 2023, nici prin cel refăcut pe 13 martie a.c.

„Judecătorul de cameră preliminară apreciază, în acord cu inculpatul, că nu au fost remediate nelegalităţile constatate, cu privire la identificarea persoanei vătămate şi stabilirea cadrului procesual în care să aibă loc judecata. Judecătorul de cameră preliminară reţine că procurorul nu a remediat rechizitoriul şi nu a identificat persoana vătămată a infracţiunii de şantaj, nefăcând niciun demers efectiv, acest lucru reprezentând un viciu de procedură care justifică restituirea dosarului la parchet. Astfel, rechizitoriul întocmit este incomplet şi defectuos şi nu conţine toate elementele esenţiale pentru urmărirea penală, inclusiv identificarea clară a persoanei vătămate”.

Tâlhărie clară, filmată, autorul are toate şansele să scape. I-a fost încălcat dreptul la apărare!

Pe 19 iulie 2023, ziua în amiaza mare, minorul M.S. a comis o tâlhărie grosolană, în incinta unei case de amanet. O clientă tocmai depusese nişte bijuterii, încasase pentru ele 500 lei, adolescentul a profitat, a smuls banii şi, înainte de a fugi, i-a tras femeii o palmă şi i-a făcut o secerare ca la judo, punând-o la pământ. Totul a fost filmat de camerele de supraveghere instalate în încăperea unde a avut loc fărădelegea, imaginile foarte clare permiţând identificarea tâlharului.

Caz simplu, dovezi suficiente şi elocvente, dar, cu toate astea, puştiul stă liniştit. Rechizitoriul a fost întors la Parchet pentru refacere completă. Motivul: procurorul de caz nu a încuviinţat cererea inculpatului de a consulta, prin apărător ales, dosarul de urmărire penală. Ceea ce, în opinia judecătorului de cameră preliminară, a însemnat încălcarea dreptului la apărare.

 

***

După cum se vede din exemplele de mai sus, nu doar inculpaţii speculează în facoarea lor orice chichiţă avocăţească. Judecătorii de cameră preliminară sunt şi ei geană pe activitatea procurorilor şi o sancţionează prompt când este cazul.

Marcel FLUERARU