„Ne-am obișnuit să trăim foarte bine, cu un randament foarte scăzut, iar sectorul public a devenit un devorator al economiei”

* consideră primarul municipiului Iași, Mihai Chirica

 - Domnule primar, început de an liniștit, la Iași, sau e doar o aparență? Mă refer la temperaturile ridicate, care, provoacă cheltuieli mai puține cu termoficarea, convertită, iată, într-un fel de nod gordian al orașului. Mai sunt investitori dispuși să preia acest serviciu?

- În momentul de față nu cred că avem cum să atragem un investitor. Știți că licitația de anul trecut s-a finalizat fără semnarea unui contract. Noi suntem datori să încercăm. O să încercăm din nou, deja lucrăm la documentație. Sigur, energia e o zonă foarte sensibilă, care poate să te urce sau să te coboare în același timp, de la plus la minus și, fără să-ți dai seama, intri în faliment. Știm pe propria noastră piele cât de greu este… Gestionezi acest sector de activitate în condițiile în care depinzi de bursă. Bursa depinde de factorul geopolitic, geopoliticul influențează peste tot. Tu ești o autoritate publică, nu-ți permiți să lucrezi în conturi bancare, pur și simplu, cum lucrează un segment privat și e foarte, foarte dificil să ții pasul pentru susținerea sistemul de termodificare. Dar, slavă Domnului, nu avem probleme, ne descurcăm, încercăm să găsim soluții.

 

„Trebuie să insistăm, să aducem în atenția publică faptul că trebuie să renunțăm la mașină. Există un abuz de utilizare a vehicului proprietate personală și nu mă refer doar la faptul că sunt foarte multe autovehicule poluante”.

 

- În condițiile în care sunt destule servicii publice cu cheltuieli foarte ridicate…

- Transportul public este cel mai mare consumator de resurse financiare, în momentul de față, pentru că a crescut parcul auto destul de mult, s-a modernizat, a intervenit un număr mare de angajați... Ne-a crescut și numărul de pasageri, e drept, dar biletele nu acoperă decât parțial costurile reale privind transportul public. Prețul energiei a crescut și pentru ei, salariile minime pe economie, celelalte costuri aferente activității de producție au crescut. Din păcate, ați văzut și fluctuații… Când am făcut primul tariff, înaintea celui pe care-l operăm din acest an, de 4 lei, prețul la combustibil era în jur de 5 lei pe litrul de motorină, acum vorbim de 7,50 lei. Deci, peste 50% s-a dus prețul la combustibil și nu suntem un consumator de o tonă, ci consumăm zeci de mii de litri de motorină pe an. Prin urmare, acestea sunt condițiile de funcționare a unui oraș care nu sunt valabile doar pentru noi, ci pentru toarte orașele din România și trebuie să ne adaptăm.

- Lipsa zăpezii generează probleme mai puține și mai mici în trafic... Putem spune și așa?

- Evident, condițiile meteo pozitive te ajută în trafic și mai mult decât atât, apare și o economie la comandamentul de iarnă, unde consumurile au fost destul de reduse de la declanșarea sezonului rece. Știți foarte bine că, anul trecut, iarna a venit cam brusc, pe 17 octombrie am pornit termoficarea, după care a rămas așa, într-un regim continuu, dar fără salturi majore. Cazanul doi l-am pornit cred că de maxim 10 ori, când am avut nevoie, în rest, am mers cu cazanul mic, cel de 50 de Migawati și cu motorul termic, ceea ce înseamnă și niște economii pe care le vom face la consumul de gaze.

- Traficul rămâne marea problemă a orașului, la pachet cu o alta, poate mult mai importantă, legată de poluare. Ce soluții credeți că ar trebui implementate măcar pentru diminuarea acestor probleme?

- În primul rând trebuie să insistăm, să aducem în atenția publică faptul că trebuie să renunțăm la mașină. Există un abuz de utilizare a vehicului proprietate personală și nu mă refer doar la faptul că sunt foarte multe autovehicule poluante. Uitați-vă în statistica pe care oferă birourile rutiere sau serviciile rutiere, cam care este vechimea parcului auto național. România are unul din cele mai mari, cele mai mari și cele mai vechi parcuri auto la mia de locuitori, ceea ce arată foarte clar că are și un raport de poluare dintre cel mai mari. Rămâne - și eu cred în acest lucru - promovarea transportului public și evitarea pe cât posibil, chiar și prin restricționare, a utilizării autoturismelor. Nu trebuie să te duci la pâine cu mașin, dacă ai 10 minute de mers pe jos, nu trebuie să duci copilul la școală cu mașina, dacă ai de mers un sfert de oră de mers pe jos… Deci, sunt multe, multe condiții care pot duce la diminuarea utilizării excesive a vehiculelor.

 

„Prioritățile rămân cele de implementare a fondurilor europene, acolo unde, spunem noi, suntem campion, unde încercăm programarea pentru 137 de milioane de euro”

 

- Continuă proiectul amplierii benzilor unice?

- Da, continuăm cu etapa a doua, spre Păcurari. Deja se fac măsurători  și nu la dimensiunile străzii, căci acolo nu putem umbla, ci la locul în care putem raloca mașinile care vor trebui să dispară de la bordură. Nu e greu de luat decizia de a introduce măsura aceasta – dealtfel, discuția în comisia de circulație s-a și făcut, s-a avizat - ci problema este de a găsi soluția relocării celor câteva sute de mașini. Am început să căutăm locuri prin spatele frontului de blocuri construit la stradă, unde ar putea intra mașinile care în momentul de față parchează în zonă. Sigur, atenția noastră deosebită se îndreaptă spre vehiculele care aparțin societăților comerciale și care n-au ce căuta la stradă. Ele trebuie să se găsească în parcul auto al fiecărui operator economic și nu sub geamul șoferului.

- Ce le pregătiți ieșenilor pentru anul în curs? Ce priorități va avea Iașul în contextul pregătirii bugetului? Cum vă va afecta mult discutata „ordonanță trenuleț”?

-  Ordonanța 156, cea pe care noi o numim „trenuleț”, are și ea un scop, n-a apărut din neant, din dorința legiuitorului de a-și bate cuie în talpa pantofului, ci pur și simplu din necesitatea de a răspunde unor provocări majore pe care le are economia României. Românii, noi, că și eu mă aflu în această situație, ne-am obișnuit să trăim foarte bine, cu un randament foarte scăzut, iar sectorul public a devenit nu devorator al economiei, ceea ce duce și la o presiune foarte mare pe Guvern. Gândiți-vă că, dând deoparte pensionarii din România, care sunt în număr de peste 4 milioane, în momentul de față, ai peste 1.200.000 de angajați în sistemul public. Nu vreau să rotunjesc un salariu minim brut, să-l punem la 7.000 lei, să vedeți cam câte miliarde înseamnă…. sunt 9 miliarde care ar trebui consumate în fiecare lună, plecând din bugetul de stat! Sunt niște presiuni pe care, dacă nu vrei să le înțelegi așa cum trebuie să le înțelegi, te enervezi și ieși în stradă. Nu cred că asta este o soluție.

- Și care ar fi provocările acestui an?

- Provocările anului nu vor fi foarte mari, pentru că vom încerca să ne facem un program bugetar rațional, bazat pe capacitatea de a duce la bun sfârșit, fără să promitem lucruri care nu se pot implementa. În primul rând, prioritățile rămân cele de implementare a fondurilor europene, acolo unde, spunem noi, suntem campion, unde încercăm programarea pentru 137 de milioane de euro, programare pe care trebuie să o facem până la jumătate acestui an. Sunt proiecte importante pentru orașul nostru, care vizează transport public, termoficare, dezvoltarea rețelei de educație, în special, și sportivă. Avem obiectivele pe care ni le asumăm noi și este vorba despre Sala Polivalentă și Stadionul Ferdinand I și, sigur, încercăm să conviețuim cu Guvernul, aflat într-o criză evidentă, pentru a putea găsi soluții și pentru Spitalul Regional de Urgență, dar și pentru artera de ocolire a municipiului Iași, proiecte aflate unele în derulare, alte într-o fază matură de elaborare. Deci, nu vom sta și programul de investiții va fi unu substanțial și susținut prin fonduri.

 

„Am făcut o negociere politică și administrativă cu aliații noștri din Consiliul Local, cu Partidul Social Democrat și vom aborda, ca primă soluție, decongestionarea traficului din zona Podu Roș prin construirea pasajului de-a lungul albiei Bahluiului, un proiect comun pe care vreau să-l susținem ca pe un proiect de trafic”.

 

- Vorbim de sume imense de bani...

- Am avut intuiția, anul trecut, și am profitat la propriu de o majorare a plafonului de îndatorare a statului român și ne-am dus și noi cu un credit - 100 de milioane de lei le-am împrumutat pentru viitorul stadion și am împrumutat bani pentru finalizarea bulevardului Poitiers și a Șoselei Bucium, care aveau nevoie de niște valori foarte mari și în felul acesta am luat presiunea de pe bugetul în curs. Sperăm să nu înghețe Programul „Anghel Saligny” pentru Pasajul Socola, dar eu voi veni cu o propunere la ședința pe care o vom avea, luni dimineață, la Guvernul României. Voi propune ca o parte dintre proiectele care nu pot fi susținute prin „Anghel Saligny” să ne dea voie să le transferăm pe fonduri europene, pe care le putem derula prin noul program operațional 2021-2027 și să găsim soluții și pentru celelalte necesități, străzi, în mod special. Avem un pachet mare de străzi care sunt cu proiectele făcute și - știți cum e - sufletul meu, școala, care va avea prioritate și în acest an. Avem peste 34 de clădiri pe care vreau să le termin până la sfârșitul anului.

- Ce se va întâmpla, în acest an, cu pasajele pe care le-ați propus, în ultima vreme: mă refer la cel din rond Agronomie, cel de la Palat, dar mai ales ce se va petrece cu traficul din Podu Roș? Aveți ceva pregătit în acest sens pentru perioada următoare?

- Am făcut o negociere politică și administrativă cu aliații noștri din Consiliul Local, cu Partidul Social Democrat și vom aborda, ca primă soluție, decongestionarea traficului din zona Podu Roș prin construirea pasajului de-a lungul albiei Bahluiului, un proiect comun pe care vreau să-l susținem ca pe un proiect de trafic, evident, consistent ca și finanțare, dar pe care-l putem susține. De asemenea, pasajul Amastasie Panu este în continuare în proiectare, pentru varianta cu două tuneluri, ca și pasajul subteran din față la Agronomie. Între timp am reușit și am finalizat proiectul de supralăgire a străzii Aleea Sadoveanu, urmând ca implementarea pasajului să facă fără afectarea accesului pietonal dinspre campus către Universitate, iar pentru acest lucru am purtat negocieri și cu Universitatea pentru Științele Vieții, corp principal, iar proiectantul lucrează la acest proiect.

 

„Stadionul, ca proiect, este gata… Nu ne-ar putea încurca foarte mult procedura de licitație. Știți bine că la Sala Polivalentă licitația a dura vreo șase luni, aproximativ. Pare că așa va dura și la stadion. Există toate premisele ca la final de an să avem contractul semnat”.

 

- Sala Polivalentă s-a postat în așteptare... Când coboară stadionul din planșe?

- Pentru Sala Polivalentă, oferta s-a depus la sfârșitul lunii decembrie și este în evaluare, în momentul de față și sper să ajungem la semnarea unui contract. Stadionul, ca proiect, este gata. Noi facem acum doar partea de studiu de urbanism, pentru că ne-am dus într-o zonă neurbanizată - este vorba despre șes Bahlui, o zonă de 42 de hectare - și studiul acesta este în elaborare. Avem contract semnat de anul trecut, din septembrie, ca și la studiile de adaptare de teren - adaptarea fundațiilor de pe dealul Moara de Vânt și șesul Bahluiului.

- Vor putea începe lucrările în acest an?

- Eu zic că da! Nu ne-ar putea încurca foarte mult procedura de licitație. Știți bine că la Sala Polivalentă licitația a dura vreo șase luni, aproximativ. Pare că așa va dura și la stadion. Există toate premisele ca la final de an să avem contractul semnat.

- Domnule primar, n-aș vrea să încheiem fără a vă întreba despre situația politică a momentului. Alegeri prezidențiale în mai. O perioadă acceptabilă măcar pentru a ne lămuri de ce au fost anulate alegerile prezidențiale de la finalul anului trecut?  

- Eu cred că mai mult decât acceptabilă, pentru că, din perspectiva mea - ca român vorbesc de data aceasta și apoi ca un om politic - dacă alegerile acestea sunt în martie, în aprilie sau sunt în mai, care este diferența? Din punctul meu de vedere, nici eu nu le-aș organiza în martie, pentru că martie și aprilie sunt luni care acumulează foarte multe frustrări. Așa a fost întotdeauna și știm acest lucru. Luna mai este deja o lună călduroasă, în care lumea începe să fie mai optimistă, începe să vadă viața cu alți ochi și eu cred că e bine că se ajunge până acolo. Mai scad și tensiunile dintre partied, și tensiunile de după primul tur de alegeri și cred că este foarte bine așa. Atacurile acestea politice nu vor conteni, că de asta suntem și în greutățile economice în care suntem, că avem foarte mulți incompetenți care fac atacuri politice. Dacă vreți, dau și nume, pentru că nu mi-e rușine să o fac. Dacă fostul premier Ludovic Orban îmi poate spune doar o singură realizare din calitatea lui de premier, realizare notabilă, care să fi însemnat ceva pentru bunul mers al României, în mandatul pe care l-a avut, atunci îi promit solemn că îl voi vota de fiecare dată când va candida. Oriunde ar fi, poate să candideze și în partidul angolez, mă duc și-mi iau cetățenia angoleză și îl votez și acolo! În condițiile în care n-ai făcut toată viața nimic, decât doar tărăboi, e mai bine să nu mai stimulezi și atenția altora.

A consemnat Dan M.BREZULEANU