Concubinii specializați în țepe cu cereale scapă de închisoare

 Ramona (35 de ani) şi Iulian (47 de ani) au deja anul de când stau după gratii în urma unor ţepe agricole de proporţii. Cei doi concubini au aplicat o metodă pe cât de simplă, pe atât de eficientă. Căutau pe internet producătorii de cereale, în special porumb şi orz, care aveau excedent de marfă pe stoc. Se arătau dispuşi să o cumpere şi ofereau un preţ peste cel al pieţei. Mergeau apoi la faţa locului, se prefăceau a studia recoltele, se declarau mulţumiţi şi băteau palma cu producătorul, acesta fiind încântat că scapă, dintr-un foc, de tot stocul. La un preţ nesperat de mare.

Şiretlicul era teribil de simplu. Vizitele aveau loc doar în zilele de sâmbătă, Ramona şi Iulian completau ordinul de plată, apoi îl rugau pe vânzător să meargă cu ei la bancă, să vadă cu ochii lui cum depun acolo documentul. Funcţionarul verifica conturile celor doi, totul era în regulă, dar atrăgea atenţia că plata nu se poate face decât în prima zi lucrătoare, adică luni. Şi că beneficiarii pot retrage sume în acest interval. Detalii ce nu-l puneau deloc pe gânduri pe vânzător, acesta fiind încântat că-şi goleşte silozurile.

Imediat după ieşirea din bancă, Ramona şi Iulian trimiteau maşinile la încărcat, luau cerealele şi plecau. Până luni, aveau grijă să retragă din conturi atâţia bani încât disponibilul să fie mai mic decât valoarea facturii, iar ordinul de plată să fie rejectat. Invocau apoi diverse pretexte, făceau ceva plăţi parţiale şi aşteptau ca ţepuitul să se lase păgubaş. În două cazuri, reţeta n-a mai funcţionat, s-au ales cu dosare penale pentru înşelăciune, iar acum stau în puşcărie. Au făcut apel şi vor scăpa de gratii. Cu condiţia să achite restul de bani, adică 9.000 lei.

Funcţionarul bancar a verificat ordinele de plată sub aspectul formei

Anul 2016 a fost unul deosebit de rodnic pentru Marcel D. şi Mircea P., doi fermieri din Sărmaşu, Mureş. Recolta de porumb, una record, însă cu umiditate cam mare. Era vorba de 250 tone, în pericol de mucegăire. Când au fost sunaţi de Iulian, credeau că le-a pus Dumnezeu mâna pe cap. I-au aşteptat cu multă nerăbdare pe cei doi cumpărători, ce veneau tocmai de la Iaşi. Ramona şi Iulian au ajuns în Sărmaşu pe 15 decembrie. Era într-o joi. Ca să mai tragă de timp, „cumpărătorii” au cerut să se facă nişte probe pentru stabilirea umidităţii, rezultatul urmând să le parvină în ziua următoare. A ieşit o valoare de 17%, aşa că preţul de 0,48 lei/kg pe care l-au oferit Iulian şi Ramona a fost unul excelent. Părţile au bătut palma pentru suma de 120.000 lei, s-au semnat contractele, au venit şase camioane şi au încărcat tot porumbul, şoferii insistând ca maşinile să fie încărcate la maxim, deşi fiecare camion depăşea cu mult masa maximă autorizată de 40 tone.

Apoi, au mers la bancă pentru a depune ordinele de plată. Funcţionarul bancar a verificat ordinele de plată sub aspectul formei, fără a le putea introduce în sistem, urmând ca în prima zi lucrătoare să le proceseze. Adică luni, 19 decembrie. Cel de la ghişeu i-a avertizat pe vânzători că că ordinele de plată pot fi retrase de cumpărător, dar Iulian şi Ramona au afirmat că ei nu fac lucruri de genul, ocupându-se de mult timp cu achiziţia de cereale. S-a mers pe încredere.

Fermierilor le-a trebuit mai bine de un an ca să realizeze că fuseseră ţepuiţi.  Asta pentru că Iulian şi Ramona au făcut câteva plăţi parţiale, 10.000 lei către Marcel D. şi 15.000 lei către Mircea P. Au invocat apoi diverse conjuncturi neprevăzute, după care au spus, pur şi simplu, că nu mai au bani.

Fermierii nu s-au lăsat şi au făcut plângere penală pentru înşelăciune. Procesul s-a întins pe parcursul a cinci ani de zile, răstimp în care reclamanţii au tot strâns probe împotriva ţeparilor. În principal, postări pe reţelele de socializare, din care rezulta că pârâţii au mai achiziţionat cereale şi de la alţi fermieri fără să achite contravaloarea acestora...

„Voi plăti când îmi voi vinde rinichiul!”

Cam la fel au stat lucrurile şi în cazul lui Mihai T., un cultivator de orz din Belceşti. Omul avea în siloz 55 tone, trecuseră câteva luni bune de la recoltare şi niciun muşteriu. Când a fost sunat de Iulian, care i-a oferit 0,60 lei/kg, Mihai a sărit în sus de bucurie. Mai ales că Iulian se oferise să cumpere toată cantitatea, adică două tiruri. 

Scenariul a fost acelaşi. Vizită la fermă joi după amiază, mostre pentru analiză, sâmbătă, mers la bancă pentru depunerea ordinului de plată. Vânzătorul a presimţit ceva, şi-a pus fiul să supravegheze tirurile, ca nu cumva să plece înainte de a da el ok-ul. Degeaba. La bancă, Ramona a solicitat operatoarei de la ghişeu să-i comunice disponibilul din cont. Funcţionara a spus că are fix 34.000 lei. Valoarea facturii era de doar 32.886 lei, Mihai şi-a zis că totu-i în regulă, şi-a sunat fiul, zicându-i să lase tirurile să plece, a semnat contractul şi a plecat, mulţumit, către casă.

Luni seară, când a sesizat că nu i-au intrat banii, s-a uitat mai atent pe factură şi pe contract. Ramona adăugase termenul de plată de 12 zile. A aşteptat, dar în zadar. Văzând că nu o scoate la capăt cu femeia, Mihai l-a contactat pe Iulian. Acesta a fost de-a dreptul sarcastic: „Voi plăti când îmi voi vinde rinichiul!”.

Nici cultivatorul de orz din Belceşti nu s-a lăsat, a făcut şi el plângere împotriva celor doi concubini. Evident, tot pentru înşelăciune.

Ţeparii şi-au primit pedepsele la sfârşitul anului trecut. Ramona s-a ales cu un an şi opt luni în regim de detenţie, iar Iulian cu doi ani. Amândoi au făcut apel. Bărbatul a invocat faptul că el nu a fost decât un simplu executant, că iubita lui era cea care coordona toate afacerile, că femeia era în business-ul cu cerealele încă din 2012, înainte ca ei doi să se cunoască şi că declaraţiile ei au fost făcute doar din dorinţa răzbunării, întrucât cei doi s-au despărţit în 2020. În apărarea sa, Iulian a mai arătat şi efectuarea plăţilor parţiale.

Ramona a solicitat suspendarea executării pedepsei, mizând pe acelaşi atu: plăţile parţiale. Curtea de Apel le-a admis cererile, sentinţa de săptămâna trecută este definitivă, cei doi vor fi puşi în libertate, dar trebuie să achite restul de bani. 9.000 lei. Marcel FLUERARU