Mediciniștii ieșeni uimesc lumea! Cea mai mică inimă artificială din lume va fi testată pe un animal!

Invenția studenţilor Universităţii de Medicină și Farmacie „Gr.T.Popa” din Iaşi, reprezentând cea mai mică inimă artificială din lume, a stârnit un val de uimire la finala competiţiei mondiale HeartHackathon 2024 din Japonia. Mediciniștii ieșeni tocmai s-au întors acasă şi au planuri de a-şi continua visul privind salvarea vieţilor celor cu afecţiuni cardiologice, mai ales a nou-născuţilor. Dispozitivul este la un pas de a fi testat pe un animal.

Abia întorşi de la competiţia care anul acesta s-a desfăşurat, în Ustunomiya, Japonia, studenţii ieşeni au revenit pe meleagurile natale cu dorinţa de a face mult mai mult bine şi deja se gândesc la proiecte noi.

La competiţia din Japonia studenţii care fac parte din echipa MAVIS Artificial Heart a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi au câştigat, pentru al doilea an consecutiv, premiul „The most advanced design”. Iar ei sunt singurii studenţi care au reprezentat România. „Am fost singura echipă care am respectat toate cerinţele de a fi suficient de mică pentru a fi implantată în corpul uman, de a fi suficient de durabilă, pentru a rezista cel puţin 5 ani, de a fi înalt biocompatibilă şi  eficientă din punct de vedere energetic. Noi am bifat toate aceste cerinţe. În plus, dispozitivul cu care am fost noi a fost singurul funcţional”, a spus  dr Alexandru Pleşoianu, coordonatorul echipei MAVIS Artificial Heart de la UMF „Gr.T.Popa”.

Studenţii au prezentat în Japonia două inimi artificiale, una pentru adulţi şi încă una pentru copii şi nou născuţi.  „A fost un moment de Waaaww!! în momentul prezentării. Noi le-am arătat un manechin unde se afla un dispozitiv pentru adulţi, dar în timpul prezentării am scos aşa, precum iepurele din joben, acest prototip (de inimă artificială pentru nou născuţi - n.r). A fost un element impresionant pentru juraţi, dar şi pentru restul studenţilor din competiţie”, a spus Otilia Pintilii, studentă în anul IV la Facultatea de Bioinginerie.

Dispozitivul a fost dezvoltat în Centrul de Inovare şi Transfer Tehnologic MAVIS din cadrul UMF Iaşi.

 

„Dispozitivul este montat în locul ventriculelor pacientului, iar ulterior acest motor este pus în mişcare de către o componentă subcutanată. Această componentă va pune în mişcare motorul, ce va primi energie din exterior. Noi am optat să nu folosim cabluri care trec prin pielea pacientului, deoarece sunt cauzele a foarte mulţi factori de infecţii. Am decis să facem transfer de energie wireless, precum ai încărca un telefon wireless. Pacientul, cât şi medicul, pot monitoriza cum funcţionează inima cu ajutorul unei aplicaţii care se poate instala şi pe telefon, dar poate fi şi pe calculator”.

 

În laboratorul centrului, studenţii de la MAVIS Artificial Heart s-au folosit de o imprimantă 3D, Inteligenţa Artificială şi alte tehnologii pentru a crea o inimă artificială. Dispozitivul poate fi controlat cu ajutorul unei aplicaţii mobile şi se poate reîncărca cu ajutorul unei baterii externe. „În centrul dispozitivului avem un motor care levitează electromagnetic chiar în sânge şi are forma cilindrică. La capătul cilindrilor avem două pompe, pompa dreaptă şi pompa stângă, care e formează acest dispozitiv care e însăşi inima. Dispozitivul este montat în locul ventriculelor pacientului, iar ulterior acest motor este pus în mişcare de către o componentă subcutanată. Adică sub pielea pacientului. Această componentă va pune în mişcare motorul, ce va primi energie din afară. Noi am optat să nu folosim cabluri care trec prin pielea pacientului, deoarece sunt cauzele a foarte mulţi factori de infecţii. Am decis să facem transfer de energie wireless, precum ai încărca un telefon wireless. Pacientul, cât şi medicul, pot monitoriza cum funcţionează inima cu ajutorul unei aplicaţii care se poate instala şi pe telefon, dar poate fi şi pe calculator”, a spus Robert Gatman, student în anul IV la Facultatea de Bioinginerie.

După experienţa din Japonia, studenţii de la MAVIS Artificial Heart vor să împărtăşească din cunoştinţele lor şi celorlalţi studenţi interesaţi. „ Aceşti studenţi sunt minunaţi. Nu doar ai noştri, ci şi cei din celelalte echipe. E foarte plăcut să îi vezi cum se implică, cum îşi rup din timpul lor, cum muncesc să aducă un lucru bun în societate, să dea speranţă celor care suferă de insuficienţă cardiacă. Cred că se face o selecţie naturală. Cine are motivaţie, cine îşi doreşte să exceleze, pentru că e vorba de excelenţă, rămâne, perseverează şi va aduce o schimbare”, a spus dr Alexandru Pleşoianu.

Ei nu sunt singurii studenţi care se implică în proiectele MAVIS. „Universitatea încearcă să identifice problemele de sănătate publică care sunt cu impact în sănătate, iar problemele cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate pentru societatea modernă. Pe de altă parte, rolul universității este de a susține cercetarea și de a ajuta la transferul rezultatelor cercetărilor în societatea în care trăim. E parte a misiunii universității de a merge mai departe cu aceste rezultate. De aceea proiectul propus de colegii mei, acceptat de comunitatea științifică internațională, și catalogat a fi unul important, îl vom dezvolta mai departe, îl vom testa și vom încerca să-l transferăm din zona de dezvoltare, cercetare, în zona de aplicare, pasul imediat următor fiind cel de a-l testa pe animale”, a spus prof. univ. dr. Ionuţ. Nistor, coordonatorul Centrului de Inovare şi Transfer Tehnologic MAVIS.

 Laura RADU