Alegeri prezidențiale 2025. Cine sunt cei 11 candidați / Campania electorală începe în această noapte. Care sunt regulile pentru candidați

 Campania electorală pentru alegerile prezidențiale începe oficial vineri, 4 aprilie, la ora 00:00, și se va încheia cu o zi înaintea primului tur al alegerilor, pe 3 mai, ora 07:00. Cei 11 candidați la Președinția României trebuie să respecte o serie de reguli, odată cu startul campaniei.

 

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a transmis, joi dimineață, un comunicat de presă cu informații privind startul oficial al campaniei electorale pentru alegerile din luna mai, dar și regulile pe care candidații trebuie să le respecte în următoarele 30 de zile.  

Cine sunt cei 11 candidați

Crin Antonescu este candidatul coaliției de guvernare PSD-PNL-UDMR. Fostul președinte al PNL și fost președinte interimar după suspendarea lui Traian Băsescu are 65 de ani și a revenit în viaţa publică după 10 ani de absenţă, înainte de alegerile prezidențiale din acest an.

George Simion este la a doua candidatură pentru Președinția României, după ce la alegerile din 2024 a fost pe locul al patrulea în clasament. Liderul AUR a intrat în cursa pentru Cotroceni de anul acesta după ce candidatura lui Călin Georgescu a fost respinsă de Curtea Constituțională a României (CCR). În toate sondajele de opinie pentru alegerile din luna mai, Simion este favorit.

Elena Lasconi este primar la Câmpulung și președinta USR. Și ea este la a doua candidatură la alegerile prezidențiale, după ce, în urma rezultatelor a primului tur din luna noiembrie, intrase în finala prezidențială cu Călin Georgescu. În sondajele recente, președinta USR este cotată cu un scor de sub 10%.

Nicușor Dan este la prima candidatură pentru alegerile prezidențiale și la al doilea mandat de primar al Bucureștiului. El și-a anunțat intenția de a candida la președinție cu câteva zile după ce primele alegeri au fost anulate de către CCR. În sondajele de opinie, Primarul Capitalei este favoritul intrării în turul al doilea.

Victor Ponta, fost președinte PSD și fost premier, candidează pentru a doua oară la Președinția României, de data aceasta independent. Victor Ponta și-a dat demisia din funcția de premier în 2015, după tragedia de la Colectiv, în urma căreia au murit 65 de tineri. În ultimul sondaj de opinie, comandat chiar de Nicușor Dan, este pe locul doi în intențiile de vot ale românilor.

Lavinia Șandru este fostă realizatoare TV și a fost coordonatoarea de comunicare a PUSL, partid fondat de Dan Voiculescu. În sondaje, este cotată cu mai puțin de 1% în intențiile de vot.

Silviu Predoiu este fostul numărul doi al SIE și fost prim-adjunct al directorului SIE între 2005 și 2018. Este și el la a doua candidatură pentru Președinția României, prima dată în 2014, când s-a clasat pe ultimul loc, cu 0,12%.

Cristian Terheș este europarlamentar la al doilea mandat, ales pe listele AUR, și a candidat și în 2024 la alegerile prezidențiale. La alegerile prezidențiale din 2024, Terheș a obținut 1,04%, adică 95.783 de voturi.

Daniel Funeriu este fost ministru al Educației în guvernul Boc. De profesie chimist, fost membru al PLD, PDL și PMP, Daniel Funeriu (53 de ani) a mai fost europarlamentar în intervalul decembrie 2008-iulie 2009.

John-Ion Banu-Muscel candidează independent la prezidențiale și se prezintă drept om de afaceri româno-american. Potrivit stirileprotv.ro, în Statele Unite, el a creat Romanian-American League (Liga Româno-Americană), o asociație românească din Florida. 

Sebastian Constantin Popescu are 43 de ani și este absolvent al Facultatății de Medicină Veterinară, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Timișoara. El este președinte al Partidului Noua Românie și se prezintă drept jurnalist la „ExclusiveNews”, conform CV-ului său, publicat pe alegeri.hotnews.ro.

Ordinea pe buletinul de vot la alegerile prezidențiale 

Primul tur al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 4 mai, iar cel de-al doilea tur este programat în data de 18 mai. Cei 11 candidați pentru Cotroceni se vor regăsi pe buletinul de vot în următoarea ordine: 

• Poziția nr. 1 – GEORGE-NICOLAE SIMION – Alianța pentru Unirea Românilor 

• Poziția nr. 2 – GEORGE-CRIN-LAURENȚIU ANTONESCU – Alianța Electorală România Înainte

• Poziția nr. 3 – ELENA-VALERICA LASCONI – Uniunea Salvați România

• Poziția nr. 4 – CRISTIAN-VASILE TERHEȘ – Partidul Național Conservator Român

• Poziția nr. 5 – MARCELA-LAVINIA ȘANDRU – Partidul Umanist Social Liberal 

• Poziția nr. 6 – VICTOR-VIOREL PONTA – candidat independent

• Poziția nr. 7 – SEBASTIAN-CONSTANTIN POPESCU – Partidul Noua Românie

• Poziția nr. 8 – SILVIU PREDOIU – Partidul Liga Acțiunii Naționale

• Poziția nr. 9 – JOHN-ION BANU-MUSCEL – candidat independent

• Poziția nr. 10 – PETRU-DANIEL FUNERIU – candidat independent

• Poziția nr. 11 – NICUȘOR-DANIEL DAN – candidat independent

Regulile în campania electorală pentru alegerile prezidențiale 2025

Astfel, începând din 4 aprilie, prezidențiabilii au voie să folosească doar materiale de propagandă electorală, precum afișe, materiale de propagandă electorală audio sau video difuzate de mass-media audiovizuală în condițiile legii, publicitatea în presa scrisă, materialele de propagandă electorală online, broșurile, pliantele și alte materiale tipărite din aceeași categorie.

Există și o serie de materiale de propagandă care sunt interzise spre folosire în perioada campaniei electorale, transmite AEP:

• utilizarea vehiculelor inscripționate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaților, precum şi cu alte referiri la competitorii electorali;
• utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staționar; 
• organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcționale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă.

De asemenea, legea le interzice candidaților să folosească mesaje sau sloganuri discriminatorii, mesaje de incitare la ură și intoleranță, precum și  acte și acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă sau etnică.

Reguli noi în această campanie

Autoritatea Electorală Permanentă precizează că există reguli noi pentru această campanie electorală și anume materialele publicitare politice, distribuite în mass-media, trebuie să aibă o etichetă care va conține informații precum adresa sediului partidelor care susțin candidații sau adresele poștale ale candidaților, atunci când aceasta este dezvăluită public.

„Ca element de noutate, indiferent de mijlocul de distribuire, inclusiv prin intermediul programelor de radio și de televiziune, precum și al serviciilor media audiovizuale la cerere, pe durata campaniei electorale a alegerilor pentru Președintele României din anul 2025, materialele publicitare politice distribuite de actorii politici trebuie să conțină următoarele informații (eticheta):

a) o indicație privind faptul că reprezintă un material publicitar politic;
b) candidatul sau formațiunea politică la cererea căreia sau în numele căreia este pregătit, plasat, promovat, publicat, distribuit sau difuzat materialul publicitar politic, respectiv numele și adresa de e-mail, precum și adresa poștală a candidatului, atunci când aceasta este dezvăluită public de către acesta, sau adresa sediului, în cazul formațiunilor politice;
c) o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialelor publicitare, în sensul art.3 pct.11 și 12 din Regulamentul (UE)2024/900 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică, atunci când este cazul;
d) o mențiune că sumele cheltuite pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea materialului publicitar politic provin exclusiv din sursele permise de Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
e) după caz, o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unei promovări electorale sau al unei promovări electorale plătite;
f) codul unic de identificare a mandatarului financiar înregistrat la Autoritatea Electorală Permanentă”, se arată în comunicatul de presă transmis de AEP.