De ce nu are Iaşul grădină zoologică?

Proiectul realizării unei astfel de investiţii există încă din 2009 * iniţial, s-a dorit realizarea unei grădini zoo cu bani de la bugetul local, idee la care s-a renunţat din cauza costurilor: peste 22 milioane de lei * începând din 2014, s-a readus în discuţie acest proiect, însă nu a fost identificată nicio sursă externă de finanţare * promisiuni există în  continuare, încercându-se includerea proiectului pentru exerciţiul financiar 2020-2024

Înainte de Revoluţie, nu exista reşedinţă de judeţ care să nu aibă o grădină zoologică. Iaşul nu a făcut excepţie de această regulă. Amplasată în Bucium, grădina zoologică a reprezentat un punct maximă atracţie, aceasta până prin 1984, când a fost înscrisă pe lista instituţiilor de unde s-au tăiat bani pentru a se face economii. Rămasă fără finanţare, grădina s-a autodesfiinţat, iar ani buni, nimeni nu s-a mai gândit la reînfiinţarea ei. 

În 2009, însă, edilii au votat proiectul „Parc Zoo” din Breazu, construcţia grădinii zoologice fiind evaluată atunci la 22,3 milioane de lei. Lucrările ar fi trebuit să dureze doi ani, grădina urmând să se întindă pe o suprafaţă de 8,5 hectare. Din lipsă de finanţare, s-a renunţat la investiţie, a cărei proiectare a costat municipalitatea ieşeană, 119.000 lei.

Zoo în Breazu...

Realizarea unei grădini zoologice este readusă în discuţie în ianuarie 2014. „Este un proiect mai vechi al municipiului, unul destul de costisitor la o primă evaluare. Avem rezervate aproximativ 11 hectare în pădurea Breazu ca o primă locaţie, pe care vrem să o propunem Comisiei Europene pentru finanţare pe fonduri nerambursabile. Considerăm că este necesar ca un oraş ca Iaşul să aibă un asemenea obiectiv, mai ales că dorim să candidăm la titlul de Capitală culturală europeană. Poate deveni un obiectiv turistic extrem de important pentru municipalitate“, precizau atunci oficialii Primăriei.

... apoi în Moara de Vânt

În acelaşi an, s-a discutat despre un alt amplasament. Astfel, zona Moara de Vânt urma să înglobeze, pe o suprafaţă de 138 de hectare, mai multe funcţiuni de distracţii care au lipit Iaşului vreme de peste 20 de ani. Printre acestea se află şi grădina zoologică, care urma să se desfăşoare pe o suprafaţă de aproximativ 10 hectare. „Proiectul Grădinii Zoologice nu a fost niciodată abandonat, ci a rămas în aşteptare din cauza costurilor. Mai avem un pachet de proiecte în aşteptare, din lista de rezervă de pe POR Axa I, pentru că noi am reuşit să ne ocupăm toţi banii care au fost alocaţi prin proiectele pe care le avem în derulare, plus cele două care stau la semnat, aici fiind vorba despre Plaja Nicolina şi strada Alexandru Lăpuşneanu, inclusiv Piaţa Unirii. Avem în plan să pregătim spre finanţare proiectele autogării şi grădinii zoologice, cu condiţia să îşi găsească, în ghidul de finanţare, poziţii care ar putea atrage fonduri europene”, declara Mihai Chirica, pe atunci viceprimar. Din păcate, ghidurile de finanţare nu au făcut referire la nicio investiţie pe un astfel de specific, grădina zoologică rămânând în continuare la stadiul de intenţie.

Teren există. Lipsesc doar banii

Trei ani, mai târziu, în 2017, consilierii din Partidul Mişcarea Populară au propus reînfiinţarea unui grădini zoo, de această dată la Ciric. „Într-o primă etapă, grădina ar putea fi populată cu animale autohtone, care se pot adapta foarte uşor la condiţiile de mediu, ulterior putându-se achiziţiona şi animale exotice”, spunea Daniel Piftor, în şedinţa de CL din august 2017. Iniţiativa a fost luată în braţe de edili, care, însă, au afirmat faptul că implementarea proiectului la Ciric este dificilă atât timp cât zona forestieră Ciric aparţine Ocolului Silvic. Deocamdată, se discută despre includerea acestui proiect pe exerciţiul financiar viitor, cu varianta relocării unor echipamente existente în Ciric, locul acestor putând fi luat (şi) de o grădină zooologică.

Viorel Blăjuţ a demonstrat că se poate

Dacă edilii nu au putut amenaja o grădină zoologică, cei din mediul privat nu au avut astfel de probleme. Tot în 2017, omul de afaceri Viorel Blăjuţ a dezvoltat în zona Uricani cel mai mare parc de agrement privat din Moldova. Întins pe o suprafaţă de 35 de hectare, respectivul parc are amenajate un lac artificial, zone de cazare şi o mini-grădină zoologică care adăposteşte tot felul de animale exotice. „Nu este un parc de agrement deschis publicului, ci este o zonă de agrement dedicată angajaţilor. Deocamdată, este doar un spaţiu privat, dar există posibilitatea ca în viitor să deschid o parte din el şi pentru publicul larg”, spunea, atunci, Viorel Blăjuţ. Tudor DAMASCHIN