Iaşul, sub ape!

Ploaia de sâmbătă seara a condus la noi acumulări impresionante de apă pe străzile din oraş * dincolo de faptul că reţeaua este subdimensionată, cedând la cantităţi mari de precipitaţii, sistemul de canalizare este înfundat periodic cu diverse materiale, în ciuda eforturilor celor de la ApaVital de a-l desfunda * la toate acestea se adaugă şi vechimea unor reţele

 

Ploaia torenţială din acest week-end a dat bătăi de cap autorităţilor. Furtuna care s-a abătut sâmbătă seara asupra municipiului Iași a făcut prăpăd, mai multe străzi și bulevarde importante din oraș fiind inundate, iar circulația autovehiculelor blocată. Ploaia torențială, care a durat mai puțin de o oră, a făcut ca sistemul de scurgere să nu mai poate face față volumului mare de apă, iar capacele gurilor de canalizare să fie pur și simplu aruncate în aer, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în intersecția din fața blocului Tarom. Circulația autovehiculelor a fost mult îngreunată, de asemenea, în zonele Alexandru cel Bun, Păcurari, Tătărași, Splai Bahlui, Podu Roș precum și la trecerea prin pasajele Galata și Nicolina. Mai mulți copaci au fost smulși din rădăcini de vântul puternic, iar mai multe imobile și curți au fost inundate.

„O situație mai dificilă am avut pe strada Petru Poni și strada Păcurari din cauza apei adunate pe șosea!”, spus primarul Mihai Chirica, care a atras atenţia în repetate rânduri cu privire la necesitatea întreținerii sistemului de canalizare din municipiu, înfundat cu diverse matariale. „Nu mi se pare în regulă ca o canalizare să nu mai funcționeze în condițiile în care nu s-a întâmplat nimic diferit față de alte dăți. Nu s-a modificat clima atât de mult, din păcate a crescut nesimțirea foarte mult. Nu este vina colegilor de la ApaVital, în zonă au fost lucrări făcute de-a lungul timpului. Sunt convins că mai sunt și alte zone din municipiu în aceeași situație”, spunea anterior primarul Mihai Chirica.

Probleme au fost înregistrate și la intrarea în municipiul Iași, dinspre Târgu Frumos, mai mulți șoferi preferând să tragă mașinile pe dreapta până la trecerea furtunii. În urma furtunii, la dispecratul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) au fost înregistrate câteva zeci de apeluri venite din partea cetățenillor, care au reclamat inundarea unor locuințe și copaci smulși de vânt, care s-au prăbușit peste mai multe autoturisme.

Conducte vechi de minim 30 de ani

În municipiu sunt peste 600 de kilometri de rețea de canalizare, dintre care 400 au peste 30 de ani vechime. „Vârsta” altor 100 de kilometri trece de 80 de ani, acesta fiind de altfel motivul avariilor și pierderilor înregistrate de ApaVital. Studiile indică faptul că o preocupare pentru extinderea rețelei de canalizare s-a înregistrat de-abia după anul 1970, atât timp cât, în 1965, aceasta nu depășea 110 km. „Canalizarea apelor uzate s-a făcut în sistem unitar cu deversarea  în râul Bahlui.  Reţeaua  de canalizare a fost formată  din două tipuri de colectoare (principale şi secundare). Lungimea totală  a colectoarelor principale a ajuns la 21 km în anii ’80. După 1967 au fost prelungite reţelele vechilor colectoare şi s-au construit unele noi. Între anii 1969 - 1975 a fost construită staţia de epurare a apelor uzate din municipiul Iaşi care a fost extinsă în anul 1984 şi, respectiv, 1987. Capacitatea de prelucrare şi epurare a apelor uzate a ajuns la 4.200 l/s (circa 363.000 mc/zi) în ultimul deceniu al socialismului”, se arată într-o lucrare referitoare la orașul Iași între 1945 și 1989.

Însă nu vechimea conductelor este cauza principală a inundaţiilor din oraş. „Reţeaua de canalizare din Municipiul Iaşi funcţionează în sistem unitar, ceea ce face ca în perioada căderii precipitaţiilor, debitele de apă din colectoarele de canalizare să crescă suplimentar cu cele provenite din precipitaţii. La fiecare ploaie torențială, nivelele apelor din colectoare cresc brusc, ajungând ca în punctele joase din sistem apa să băltească temporar la nivelul terenului, provocând disconfort participanţilor la trafic. Problema care se pune se datorează disconfortului ce apare la ploi abundente în punctele critice datorită debitelor mari de apă care se acumulează în aceste puncte şi durata necesară pentru preluarea apei în sistem. La debite mari înregistrate în timp scurt și pe arii extinse, se depășește cu mult capacitatea rețelei de preluare a apelor provenite din precipitații. Din aceste motive avem dispuse de-a lungul emisarului Bahlui 27 bucăţi stăvilare amplasate pe cele două maluri, din care acţionăm cel mai frecvent 12 bucăţi, după cum urmează: Stăvilar Galata mal drept, Stăvilar Mircea cel Bătrân mal stâng, Stăvilar Ipsilanti mal stâng, Stăvilar Şoseaua Naţională mal drept, Stăvilar Podu Roş mal stâng + mal drept, Stăvilar Pod Tudor Vladimirescu mal stâng şi drept, Stăvilar CFS mal drept, Stăvilar Pod Metalurgiei mal drept, Stăvilar Pod Sf. Ioan mal drept, Stăvilar Alfincool mal stâng. Posibilitatea descărcării gravitaţionale prin stăvilare se poate face numai în condiţiile nivelelor scăzute pe râul Bahlui, întrucât în momentul când nivelul apei în emisar este mare atunci suntem nevoiţi să închidem vanetele şi să continuăm descărcarea surplusului de ape din colectoare cu ajutorul staţiilor de pompare din locaţiile Podu de Piatră (3 mc/s), Galata ( 1,5 mc/s), Sarmisegetuza ( 1,5 mc/s) şi Tudor Vladimirescu ( 1,5 mc/s)”, au spus reprezentanții ApaVital.

Aceștia au mai precizat că pentru descărcarea la timp în emisar a debitelor de apă rezultate din precipitaţiile abundente, ar fi de preferat menţinerea permanentă a stăvilarelor în poziţie deschis, astfel încât odată cu trecerea nivelului apei din colectoare peste pragul deversor, aceasta să poată fi descărcată direct în emisar fără să se acumuleze în colectoarele de canalizare, dar din motive de siguranță privind poluarea emisarului, stăvilarele revin la poziția închis după depășirea pragului critic.

Fondurile europene, singura variantă pentru modernizarea canalizării

În ultimii ani asistăm la eforturile societății care, atenție, administrează rețeaua ce aparține municipalității, la modernizarea canalizării pe anumite zone.  În 2015 a fost finalizat proiectul „Modernizarea sistemului de canalizare în oraşul Iaşi”, cel de-al şaselea contract din cadrul proiectului POS Mediu, început în 2012. Timp de 30 de luni, a fost reabilitată reţeaua de canalizare in oraş pe o lungime de 12,8 km, fiind executate inclusiv un număr de 716 racorduri de canalizare. Aceste lucrări de reabilitare a reţelei de canalizare s-au desfăşurat în zona centrală, Copou, Cantemir, Tătăraşi, Canta, Nicolina şi Păcurari, mai exact pe străzile: Aurel Vlaicu, G. Coşbuc, Dumbrava Roşie, Petre Andrei, M. Costăchescu, V. Alecsandri, Săulescu, Grădinari, Sadoveanu, Varlaam, Luca Arbore, Toma Cozma, Istrati, Romană, Ion Neculce, Aleea Rozelor, Aleea Decebal şi Decebal. Valoarea lucrărilor a fost de aproximativ 14 milioane lei, fără TVA.

În perioada următoare, operatorul de apă și canalizare a reluat investițiile în oraș finanțate prin POS Mediu II, un exemplu în acest sens constituiindu-l modernizarea rețelei de canalizare din strada Tudor Neculai.

În 2016, echipele operatorului de apă-canalizare au consolidat una dintre cele mai vechi canalizări din oraș: cea din Piața Unirii, cu o vechime de peste 70 de ani.

Mai nou, compania implementează Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Iasi, cu o valoare totală de aproape 428 milioane de euro şi finanţat prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM). În cadrul acestui proiect sunt prevăzute extinderi şi modernizări ale reţelei de canalizare şi în municipiul Iaşi. Lucian STATE