Industria meditațiilor, școala din umbră care dictează viitorul elevilor

 * meditațiile nu sunt un concept nou, dar amploarea pe care au căpătat-o în ultimele două decenii le-a transformat într-o necesitate pentru elevi și într-o afacere prosperă pentru profesori * la început, acestea erau mai degrabă un ajutor suplimentar pentru elevii care aveau lacune, însă în prezent, meditațiile sunt percepute ca fiind esențiale pentru performanță

Pe străzile Iașului, o altă lume educațională prinde viață odată cu sunetul ultimului clopoțel. Dincolo de porțile școlilor, începe un alt tip de învățare, într-un sistem paralel de educație care a devenit, pentru mulți elevi și părinți, singura garanție a succesului. Piața meditațiilor s-a transformat într-o industrie efervescentă, un adevărat fenomen social care oglindește vulnerabilitățile și provocările sistemului educațional de stat.

Piața meditațiilor este înfloritoare, mai ales în apropierea examenelor. În fiecare cartier există „centre neoficiale” unde profesorii primesc elevi în grupuri restrânse, iar în mediul online anunțurile pentru meditații la diverse discipline sunt omniprezente. Costurile variază în funcție de materie, experiența profesorului și renumele acestuia, ajungând chiar și la sume de 150-200 de lei pe ședință în cazul unor profesori foarte solicitați.

Ce se întâmplă în lipsa meditațiilor?

Dacă ai întreba un elev de clasa a VIII-a sau a XII-a ce s-ar întâmpla dacă ar renunța la meditații, probabil ai primi un răspuns scurt și sincer: „N-aș avea nicio șansă la examen”. Dependența de acest sistem paralel nu vine doar dintr-o nevoie de aprofundare, ci și din teama de a nu rămâne în urmă într-o competiție acerbă pentru admiterea la licee și facultăți de prestigiu.

Elevii care nu își permit meditații resimt o presiune imensă, încercând să înțeleagă materia pe cont propriu, în timp ce cei care beneficiază de pregătire suplimentară au un avantaj clar. Astfel, se adâncește o prăpastie între cei care își pot permite educația personalizată și cei care depind exclusiv de școala publică.

Materiile-vedetă și cererea uriașă

Dacă în trecut meditațiile se axau mai ales pe matematică și română, astăzi topul disciplinelor solicitate s-a diversificat. Materiile „de bază” pentru examenele naționale rămân cele mai căutate, însă crește cererea pentru pregătire la disciplinele STEM, precum informatica, fizica și chimia.

În Iași, un oraș cu o puternică tradiție academică, există o explozie de solicitări pentru limbi străine, în special engleză, franceză și germană, dar și pentru pregătirea la biologie și anatomie, necesare pentru admiterea la Medicină. Profesorii care oferă meditații pentru Bacalaureat sunt printre cei mai căutați, iar elevii încep pregătirea chiar și cu doi ani înainte de examen.

În plus, un fenomen nou prinde contur: meditațiile pentru admiterea la facultăți internaționale, unde pregătirea pentru SAT, IELTS, TOEFL sau interviuri devine o necesitate pentru cei care visează la universități din străinătate.

Cât costă succesul?

Tarifele pentru meditații variază enorm, dar în general, costul lunar pentru un elev care se pregătește serios pentru examene se ridică la câteva mii de lei. O ședință individuală la un profesor de prestigiu poate costa între 100 și 200 de lei, în timp ce ședințele de grup sunt mai accesibile, situându-se între 50 și 100 de lei per elev, dar nu sunt la fel de eficiente.

În unele cazuri, părinții aleg să investească mai mult în meditații decât în activitățile extrașcolare, considerând că succesul educațional este prioritar. Astfel, costurile meditațiilor devin o presiune financiară majoră pentru multe familii, dar puțini sunt cei care își permit să le ignore.

Deși mulți profesori consideră că meditațiile sunt doar o formă de sprijin, realitatea arată că ele au devenit aproape indispensabile. Problema majoră este că acest sistem paralel subminează calitatea educației de stat. Dacă materia ar fi predată mai eficient în școală, nevoia de meditații ar fi considerabil mai mică.

Pe de altă parte, există și profesori care predau „cu jumătate de măsură” la clasă și oferă explicații mai aprofundate doar în cadrul meditațiilor, ceea ce ridică dileme etice. În plus, elevii care nu fac meditații pot fi descurajați și demotivați, simțind că pornesc cu un dezavantaj clar în fața colegilor lor.

Un fenomen ireversibil?

Piața meditațiilor a devenit o parte integrantă a educației în România, iar în orașe universitare precum Iașiul, aceasta este mai înfloritoare ca oricând. Atât timp cât sistemul de învățământ va fi perceput ca insuficient, iar competiția pentru locurile în liceele și facultățile de top va rămâne acerbă, meditațiile vor continua să fie o necesitate.

Întrebarea rămâne: va putea vreodată școala publică să ofere un învățământ de calitate care să diminueze dependența de acest sistem paralel? Până atunci, profesorii care oferă pregătire suplimentară își vor menține agenda plină, iar părinții vor continua să investească în educația copiilor lor, sperând că drumul spre succes trece, inevitabil, prin „școala din umbră”. Dan DIMA