IPS Calinic dorește restabilirea vieții monahale în toate așezămintele bucovinene închise

 
În mai toate cazurile, viața monahală a fost întreruptă odată cu anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic, când au rămas în Bucovina mai puțin de 10% din monahii * anul trecut a fost restabilită viața monahală în mai multe așezăminte, fiind redeschisă cea mai veche mănăstire de maici din Moldova, la Pătrăuți, în jurul primei ctitorii a lui Ștefan cel Mare, după 200 de ani de inactivitate

După ce, anul trecut, a restabilit viața monahală în alte câteva vechi mănăstiri bucovinene, Arhiepicopia Sucevei și Rădăuților are în vedere construirea unei noi mănăstiri pe locul unde a fost schitul Laura, cu hramul „Sfinții Laurențiu și Daniil Sihastrul”.
IPS Calinic a confirmat intențiile Arhiepiscopiei, în răspunsul dat unui enoriaș care l-a întrebat dacă zvonul care circulă cum că din primăvara anului 2022 se va construi mănăstirea Laura este adevărat. „Locul unde a fost schitul din Laura este astăzi foarte aproape de graniță. Or, în atari condiții, nu este foarte ușor să primim aprobările ce se impun pentru construirea unui așezământ monahal cu hramul Sfinții Laurențiu și Daniil Sihastrul. Împlinirea unui astfel de deziderat depinde foarte mult de obținerea unei suprafețe de teren mai generoase”,a precizat înaltul prelat.
„Schitul lui Lavrentie” din laura – Vicovu de Sus - o biserică ortodoxă de lemn ctitorită de Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuți, reprezintă prima sihăstrie cunoscută din nordul Moldovei, cunoscut si sub numele de Lavră Monahală „Sfântul Laurențiu”, ce îl are ca ocrotitor pe Cuviosul Lavrentie primind numele de schimonahul Leontie. Este datată între anii 1490 și 1772, amplasată în cătunul Laura (satul Laura își are numele de la această Lavra monahală), aflat în partea de vest a localității, aproape de granița cu Ucraina.
A fost redeschisă și cea mai veche mănăstire de maici din Moldova
Anul trecut, în luna aprilie, a fost redeschisă cea mai veche mănăstire de maici din Moldova, la Pătrăuți, în jurul primei ctitorii a lui Ștefan cel Mare, după 200 de ani de inactivitate.
Șase luni mai târziu, în octombrie 2021, Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților a decis restabilirea vieții monahale la Mănăstirile Ițcani și Bălinești și înființarea Schitului Arbore.
În acest an, pe 1 februarie, Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei a aprobat înființarea Mănăstirii „Duminica Tuturor Sfinților” în localitatea Părhăuți, județul Suceava, ca mănăstire de călugări.
Deciziile acestea se înscriu în programul de restabilire a vieții monahale în vechile așezăminte bucovinene închise, anunțat de către ÎPS Calinic la venirea sa în scaunul arhiepiscopal. În majoritatea cazurilor, viața monahală a fost întreruptă în împrejurările anexării Bucovinei de către Imperiul Habsburgic, când au rămas în Bucovina mai puțin de 10% din monahii și monahiile care viețuiau aici. Au mai fost redeschise, între timp, mănăstirile Solca și Ilișești. Ecaterina VICOL