Județul Iași fără 69 de comune și două orașe. De ce refuză politicienii reorganizarea

69 de comune și 2 orașe (Târgu Frumos și Podu Iloaiei) din județul Iași trebuie desființate pentru reducerea cheltuielilor cu apartul bugetar. Propunerea aparține Camerei de Comerț și Industrie a României și mai multor organizații patronale, dar ideea a fost ignorată deoarece implică totodată și reducerea efectivelor de politicieni. Conform proiectului susținut de mediul de afaceri, comunele cu populație sub 5.000 de locuitori trebuie desființate, ca și orașele sub 10.000 de locuitori.

 

Acestea ar trebui comasate sau preluate de către alte unități administrativ-teritoriale. Orașul Hârlău se află într-o situație limită, având o populație de 10.500 locuitori, dar în schimb, comuna Miroslava, cu o populație de 28.534 locuitori, se califică pentru statutul de oraș. Beneficiile reorganizării teritoriale: un aparat administrativ mai suplu și cheltuieli mai mici făcute de stat pentru sute de consilieri locali și zeci de primari.

Pornind de la un proiect propus anul trecut de Camera de Comerț și Industrie și mai multe organizații patronale și care urmărește reducerea cheltuielilor cu aparatul bugetar .

Cum ar arăta Iașul dacă politicienii ar achiesa la propunerea mediului de afaceri și ar reorganiza teritoriul pornind de la următoarele principii: comune cu peste 5.000 locuitori și orașe cu peste 10.000 de persoane? Analiza se bazează pe informațiile și cifrele celui mai recent recensământ, cel realizat în 2021. Proeictul prevede, printre altele, ca unele comune să fie preluate de altele mai mari sau ar putea să apară localități noi prin comasarea celor desființate.

Dispar orașele Podu Iloaiei și Târgu Frumos, iar comuna Miroslava devine oraș

Din punctul de vedere al modului în care este distribuită populația, în prezent, situația organizării unităților administrativ-teritoriale este în câteva cazuri nefirească. În județul Iași avem comune cu populație mai mare decât a unor orașe la un loc. În județul Iași sunt 98 de localități, din care două municipii, trei orașe și 93 de comune. Spre exemplu, comuna Miroslava are o populație de 28.534 locuitori, cât orașele Hârlău, Podu Iloaiei și Târgu Frumos împreună. Ba mai mult, tot comuna Miroslava, concurează în aceeași privință cu al doilea municipiu al județului, Pașcani.

Orașul Hârlău, având o populație de 10.349 persoane, se situează la limită și nu ar face obiectul reorganizării propusă de mediul de afaceri.

Lista comunelor care ar fi desființate

Pe de altă parte, în județul Iași sunt 69 de localități din mediul rural care au sub 5.000 de locuitori și care ar urma să fie desființate prin comasare sau care se pot uni: Alexandru Ioan Cuza, Andrieșeni, Aroneanu, Balș, Bălțați, Bivolari, Brăești, Butea, Ceplenița. Ciohorăni, Ciortești, Coarnele Caprei, Comarna, Costești, Costuleni, Cozmești, Cristești, Cucuteni, Dagâța, Dobrovăț, Dolhești, Drăgușeni, Dumești, Fântânele, Focuri, Golăești, Gorban, Grajduri, Gropnița, Grozești, Hălăucești, Hărmănești, Heleșteni, Horlești, Ipatele, Lespezi, Mâdârjac, Mircești, Mironeasa, Miroslovești, Mogoșești- Iași, Mogoșești- Siret, Moșna, Movileni, Oțeleni, Plugari, Popești, Prisăcani, Probota, Răchiteni, Românești, Roșcani, Șcheia, Schitu Duca, Sinești, Șipote, Sirețel, Stolniceni- Prăjescu, Strunga, Tansa, Tătăruși, Țigănași, Todirești,Trifești, Țuțora, Ungheni, Vânători, Victoria și Vlădeni.

Primar ieșean: „Comunele mici trăiesc cel mai greu. Infrastructura e o piedică în calea proiectului”

Primarul comunei Cucuteni, cea mai mică localitate din punct de vedere al populației din județul Iași (circa 1.100 locuitori), susține că această reorganizare ar avea probleme de la bun început.

„Nu știu dacă acest proiect ar reuși. Comunele mici trăiesc cel mai greu din cauza lipsei banilor. Numărul de documente este la fel și la noi și la Belcești, de exemplșu, dar ei au trei oameni la registrul agricol, eu am unul. În plus, din cauza infrastructurii precare, nu cred că se va face ceva. Nu poți trimite un om, pe jos, 7 kilometri, să-și ia o adeverință, de la noua primărie”, a spus Pamfilică Brânză, primarul comunei Cucuteni.

Solicitarea patronatelor a fost pusă la sertar de politicieni

Reorganizarea teritorială a României a fost îngropată de politicienii cu putere de decizie. Motivul este unul simplu, în aceste condiții s-ar pierde mai multe funcții politice, ar fi mai puțini primari și mai puțini aleși locali care să lucreze în beneficiul partidelor. Organizațiile patronale au solicitat reducerea numărului de județe de la 41 la 15, redefinirea noțiunii de comună ca localitate pentru cele cu cel puțin 5.000 de locuitori, orașe cu cel puțin 10.000 locuitori, dar și ca toate instituțiile publice deconcentrate să fie regrupate sub noua formă. administrativă.

Sociolog: „În anii pre-electorali, subiectul este pus pe tapet, dar nu este urmat de pași concreți”

Părerea unui sociolog pe această temă. Ciprian Iftimoaoei, din cadrul Facultății de Științe Politice și Administrative de la Universitatea „Petre Andrei” din Iași, a explicat că tema regionalizării este una destul de veche, aceasta fiind mereu fluturată în anii electorali, fără a fi luată cu adevărat în calcul.

„În primii ani de după 1990, dezbaterile privind reamenajarea administrativ-teritorială a României au fost generate de diferite grupuri de reflecţie din cadrul societăţii civile şi, mai apoi, au animat sfera societăţii politice. Proiecte de regionalizare a României au fost iniţiate şi de diverse platforme politice din cadrul partidelor politice parlamentare. În acest sens, cea mai cunoscută iniţiativă poartă semnătura liderului PSD Ioan Rus, fost minstru de interne în guvernarea 2000-2004. Tema regionalizării României a fost repusă în dezbaterea publică în perioada guvernărilor 2009-2012. În 2010, UDMR a propus un proiect de regionalizare cu 5 macroregiuni şi 16 regiuni, între care se evidenţia o regiune care reunea judeţele Covasna – Harghita – Mureş. Un an mai târziu, preşedintele Traian Băsescu solicita guvernului condus de Emil Boc să analizeze oportunitatea reorganizării administrativ-teritoriale a României în regiuni de dezvoltare prin desfiinţarea sau comasarea judeţelor. Proiectul politic al regionalizării şi descentralizării administrative a fost continuat sub o nouă formulă (cu menţinerea judeţelor) de guvernul condus de prim-ministrul Victor Ponta, susţinut de o majoritate parlamentară consistentă, constituită de Uniunea Social Liberală (PSD-UNPR şi PNL-PC). Toate aceste proiecte sau propuneri de politici publice pe tema regionalizării au rămas doar pe hârtie, nu s-a întâmplat nimic. În anii pre-electorali, subiectul regionalizării țării este pus pe tapet, discutat, analizat de specialiști, dar nu este urmat de pași concreți”, a spus conf. dr. Ciprian Iftimoaei, din cadrul Facultății de Științe Politice și Administrative de la Universitatea „Petre Andrei” din Iași).

„La Iași, se impune reorganizarea”

Sociologul ieșean a arătat și de ce Iașul ar trebui să beneficieze de o asemenea formă de reorganizare administrativ-teritorială.

„Populația României și-a schimbat foarte mult structura sociodemografică. De pildă, comuna Miroslava de lângă Iași are peste 29.000 de locuitori, cât municipiul Pașcani, care, în anul 1990, avea 45.000 de locuitori. Toate comunele din Zona Metropolitană Iași au câștigat populație, conform datelor de la ultimul recensământ, iar vechile orașe (Târgu Frumos, Hârlău, Podul Iloaiei) au pierdut locuitori sau au stagnat din punct de vedere demografic. În jurul Iașului este o mare aglomerare rural-urbanizată care impune o regândire a modului de organizare administrativ-teritorială. În urmă cu un an, a fost emisă o ordonanță de urgență care furnizează cadrul legal pentru asociarea comunelor și orașelor în așa-numitele consorții administrative. Eu unul nu știu să fi apelat cineva la această facilitate legală, dar știu că UAT-urile se puteau asocia și înainte de această ordonanță pentru a scrie proiecte și a atrage fonduri europene. Anul 2024 este un an electoral plin, cu toate formele de alegeri, nu cred că se va face regionalizare. Nu este timp pentru o reforma de o asemnea amploare. Abia după aflarea rezultatelor electorale, urmate de formarea unui nou guvern se poate relua discuția despre regionalizare. Un guvern puternic, stabil, bazat pe o supermajoritate parlamentară, animată de valori și proiecte consensuale, poate face regionalizarea”, a mai spus conf. dr. Ciprian Iftimoaei.