Moldova are peste 3.000 ha păduri de neatins!

* din Regiunea de Nord-Est, doar Suceava are incluse în Catalogul național păduri virgine - 476,32 ha * în privința pădurilor cvasivirgine, pe lângă județul Suceava mai intră în Catalog și județele Bacău (247,43 ha) și Neamț (65,13 ha) * România a inclus în Catalogul Pădurilor Virgine și Cvasivirgine peste 70.000 de hectare de păduri, acesta fiind singurul instrument de evidenţă care asigură protecţie strictă a codrilor

Fundația Mondială a Naturii (WWF) România a inclus, săptămâna trecută, în Catalogul pădurilor virgine și cvasivirgine, încă 490 de hectare de păduri din judeţul Suceava şi are în procedură de analiză încă 5.000 de hectare, la nivel național.

În momentul de față, județul Suceava figurează în acest catalog cu 2.930,51 ha păduri virgine și cvasivirgine. Cele mai mari suprafețe de păduri virgine se află pe teritoriul gestionat de Ocolul Silvic Valea Șieului, din comuna Mărișelu – 369,2 ha, iar la capitolul păduri cvasivirgine Ocolul Silvic Stulpicani are în administrare peste 820 ha păduri (în Codrul Secular Slătioara), catalogate sit UNESCO sau zonă tampon sit UNESCO.

La capitolul păduri virgine, din Regiunea de Nord-Est figurează doar județul Suceava, cu 476,32 ha – OS Valea Șieului (369,2 ha), OS Mălini (68,1 ha), OS Putna (17,97 ha) și OS Moldovița (21,05 ha).

În privința pădurilor cvasivirgine, pe lângă județul Suceava mai intră în Catalogul național și județele Bacău, cu  247,43 ha (ocoalele silvice Oituz și Târgu Ocna) și Neamț - 65,13 ha (OS Pipirig).

Din județul Suceava, în Catalogul pădurilor cvasivirgine figurează ocoalele silvice Dorna Candrenilor, Pojorâta, Stulpicani, BE Tomnatic și Valea Șieului.

A fost lansat primului website dedicat pădurilor virgine din România

Ieri, WWF România anunţă lansarea primului website dedicat pădurilor virgine din România, ce include ştiri despre procesul de identificare a acestora, o hartă interactivă, publicaţii digitale educative, date istorice şi răspunsuri la cele mai presante întrebări din domeniu. „Catalogul Naţional funcţionează acum şi este nevoie ca toţi cei interesaţi de protejarea pădurilor virgine să se implice pentru finalizarea procesului de identificare şi de recunoaştere a acestor păduri. Este vorba atât despre administratorii de păduri şi de arii protejate, cât şi de instituţii de învăţământ, de cercetare sau de ONG-uri”, a afirmat Radu Melu, manager naţional al Departamentului de păduri la WWF România.
România a inclus în Catalogul Pădurilor Virgine și Cvasivirgine peste 70.000 de hectare de păduri, acesta fiind singurul instrument de evidenţă care asigură protecţie strictă a codrilor. Practic, o pădure este recunoscută ca virgină sau cvasivirgină doar dacă este inclusă în Catalog. Există, astfel, o evidenţă clară a acestora, eliminându-se riscul unor intervenţii silvice în pădurile incluse în Catalogul Naţional. „Pentru aceste suprafeţe, proiectanţii nu vor putea propune lucrări silvice şi administratorii silvici vor implementa doar management de nonintervenţie. WWF este cel care a adus în atenţia publică conceptul de păduri virgine/cvasivirgine şi nevoia de protejare strictă a acestora. A promovat ideea Catalogului în România şi am contribuit la elaborarea cadrului legislativ care stabileşte criteriile şi indicatorii de identificare a acestor păduri. Până acum, WWF a evaluat peste 600.000 de hectare de pădure şi a identificat circa 53.000 de hectare de păduri virgine şi cavsivirgine”, menţionează Fundația Mondială a Naturii (WWF) România.
Specialiştii susţin că includerea pădurilor virgine şi cvasivirgine în Catalog, pentru a le putea proteja, reprezintă un proces complex care implică date, experţi şi multă muncă de teren şi de birou. „În acelaşi timp, presupune un efort şi din partea proprietarului, administratorului sau a comunităţilor locale. Din aceste păduri nu se mai poate recolta lemn şi, uneori, drumul până la obţinerea compensaţiilor legale este lung şi anevoios. Pentru anumite situaţii, cum sunt pădurile de stat, sau cele în proprietatea unor localităţi, nici nu se oferă compensaţii, iar comunităţile locale au nevoie de lemn pentru mica industrie şi încălzire”, notează WWF România.
Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste o sută de ţări. Daniel BACIU