Muzeul Satului, un obiectiv primit cu mare interes de ieșeni

* viitorul Muzeu al satului moldav, în aer liber, ar putea spori încasările Grădinii Botanice cu 50 la sută * aprecierea aparține unui expert în turism, care susține că proiectul, lansat în dezbatere de către rectorul UAIC, este inclus ca și oportunitate în Strategia de turism a municipiului Iași * o idee similară a mai fost lansată în urmă cu mulți ani, a fost întocmită și documentația necesară, a fost obținut și avizul de principiu al Ministerului Culturii, însă a fost sufocată de hățișul birocratic

Plecând de la ideea că Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași „a fost, este și își propune să rămână depozitarul și facilitatorul valorilor autentice moldovenești, să promoveze patrimoniul etnografic al zonei și să creeze programe menite să îmbunătățească viața culturală a comunității din care face parte”, rectorul prof.univ.dr.Tudorel Toader a propus consultarea publică a comunității UAIC privind înființarea unui muzeu al satului moldav. Potrivit proiectului, noua componentă a Universității va funcționa ca secție a Grădinii Botanice „Anastasie Fătu” și va reprezenta o nouă bază de cercetare științifică și practică studențească. 

 „Ne propunem realizarea muzeului satului moldav, unic în această parte a țării, prin identificarea unei linii de finanțare europeană, în parteneriat cu Complexul Muzeal Național Moldova și cu autoritățile locale”, a declarat prof. univ.dr. Tudorel Toader, rectorul UAIC.

 Ideea a fost foarte bine primită nu doar de specialiști, ci și de public și a fost considerată aducătoare nu doar de imagine pentru Capitala Moldovei, ci și de fonduri atrase din turism. „Cât privește oportunitatea, eu cred că Iașul trebuie să fie un oraș care să reprezinte întreaga Moldovă. Ideea amenajării unui muzeu al satului moldovenesc, care să reprezinte toate zonele acestei regiuni, ba chiar și ale celei de dincolo de Prut sau din Ucraina, ar fi interesantă. Cu siguranță, proiectul este foarte bun. Publicul ar fi interesat, mai ales că noua structură ar urma să fie amenajată în Grădina Botanică, care se află în Top 3 al vizitatorilor Iașului”, a spus lectorul universitar doctor Mihai Bulai, de la Facultatea de Geografie si Geologie din cadrul UAIC, prodecan al Facultății pe domeniile Relații Internaționale și Imagine Universitară și fondatorul proiectului Iasi.Travel, care promovează turismul în zonă. 

Cu alte cuvinte, deja există un flux de vizitatori, iar întrebarea ar fi: Dacă adăugăm și acest muzeu va crește numărul oaspeților? „Eu cred că va crește cu minimum 30-50 la sută numărul de vizitatori ai Grădinii Botanice, mai ales dacă se vor lua și măsuri de închidere perimetrală și mă refer la străzile Munteni și Păcurari, care intră în grădină și nu sunt corect amenajate. Ar trebui ca proiectul în cauză să fie acompaniat de unele măsuri, cum ar fi scoaterea șoselei Munteni din circuitul public și amenajarea ei ca zonă de promenadă. Trebuie identificată exact zona, astfel încât să nu interfereze neapărăt cu tema Botanicii. Eu cred că sunt soluții. Grădina are 90 de hectare și pentru a face un Muzeu Etmografic cu 20-30 de locuințe, ar fi nevoie de 5-6 hectare”, a mai spus Mihai Bulai.

 „La muzeul în aer liber se pot studia diverse meșteșuguri pierdute. Noi, la Geografie, am sprijinit și ideea de a adăuga o secție mai veche, pre-moldovenească - adică satul dacic, satul cucutenian, poate, să oferim un fel de evoluție istorică. Se pot și reconstitui, nu trebuie neapărat case originale”, susține lectorul universitar doctor Mihai Bulai, de la Facultatea de Geografie și Geologie din cadrul UAIC.

  Mihai Bulai crede că la proiectul viitorului muzeu ar fi trebuie să participe întreaga comunitate a universității, „adică și Facultatea de Geografie, și cea de Istorie și experții în arheologie, toți să pună umărul pentru că poate deveni și o platformă de cercetare, nu doar cu funcție muzeală și de prezentare”. „La muzeul în aer liber se pot studia diverse meșteșuguri pierdute. Noi, la Geografie, am sprijinit și ideea de a adăuga o secție mai veche, pre-moldovenească - adică satul dacic, satul cucutenian poate, să oferim un fel de evoluție istorică. Se pot și reconstitui, nu trebuie neapărat case originale”, am mai aflat de la Mihai Bulai. Specialistul este convins că proiectul este bun și are și o recomandare, ca Primăria să fie un partener de nădejde. Sau, dacă nu va reuși universitatea finalizarea lui, atunci să-l preia și să-l ducă la bun sfârșit Primăria. Mai mult, proiectul este inclus ca și oportunitate în Strategia de turism în municipiului Iași: „S-a inclus chiar și un muzeu al satutului cucutenian. Cele două ar putea fuziona. Există bază de plecare. În plus, nu avem un sat care să reprezinte întreaga Moldovă încă. Ce avem la Suceava este doar pe zona Bucovinei, ce este la Focșani doar pe zona Vrancei, iar ce este la Chișinău este doar pe Basarabia. Așadar, Iașul ar putea să se grupeze toată Moldova istorică, să fie un fel de plimbare miniaturală”. În plus, este foart important să fie un muzeu viu, adică să existe măcar cinci-șase meșteri care să facă zilnic lucruri, să fie angajați, să continue extinderea clădirilor, să facă ateliere cu obiceiuri țărănești. „Astfel, poate deveni un atelier în aer liber pentru cei care vor să-și ridice locuințe noi în stil tradițional, care este unul vechi și prietenos cu mediul”, a mai sugerat Mihai Bulai.

 „Este un proiect la care am visat de când am început cariera de etnograf. Mereu m-am gândit că Iașul nu are un muzeu în aer liber. Este o necesitate de prim ordin, dar nu este deloc ușor. Mă declar încântată dacă se pune problema finalizării unui astfel de demers pentru care este nevoie de forțe foarte serioase”, susține reputatul etnograf Angela Paveliuc Olariu.

 Potrivit etnografului Angela Paveliuc Olariu, cunoscută pentru eforturile sale de a deschide multe muzee etnografice din Moldova (cum ar fi Arta lemnului din Câmpulung Moldovenesc), înființarea unui muzeu în aer liber ar aduce un mare avantaj Iașului. De altfel, Angela Paveliuc Olariu a lansat, în urmă cu mulți ani, pe când era etnograf la Palatul Culturii, o serie de demersuri privind un astfel de obiectiv, toate fiind incluse și în cartea intitulată „O viață. „Am adunat în paginile cărții toate documentele pe care le-am obținut, toate avizele necesare, am explicat pas cu pas toate etapele imortante. Pentru acest proiect găsisem și terenul necesar, 17 hectare în zona Bucium, obținusem și avizul de principiu al ministrului Culturii de atunci, Andrei Pleșu, care alocase și o sumă de bani. Un milion de lei, era o sumă mărișoară la acel timp”, a spus, zâmbind cu drag proiectului, Angela Paveliuc Olariu.

În opinia etnografului, un astfel de proiect ar ajuta mult nu doar Iașul, ci și toată Moldova. „Este un proiect la care am visat de când am început cariera de etnograf. Mereu m-am gândit că Iașul nu are un muzeu în aer liber. Este o necesitate de prim ordin, dar nu este deloc ușor. Mă declar încântată dacă se pune problema finalizării unui astfel de demers pentru care este nevoie de forțe foarte serioase. Evident că este nevoie de o documentație foarte serioasă, care să atragă fondurile necesare”, a punctat Angela Paveliuc Olariu.

Cât privește fostul proiect, care a rămas încurcat în hățișuri birocratice, lucrurile avansaseră destul de mult și nu doar la nivel de documentație. „Am invitat la Iași directorii de la marile muzee în aer liber din țară, de la Sibiu, de la Cluj, de la Reghin, au venit, am discutat, am făcut o schiță tematică. Dăsusem în lucru chiar și poarta, găsisem și un meșter care ar fi împrejmuit suprafața cu gard de nuiele împletite. Găsisem și patru obiective pe care să le aduc - ratoșul de la Tudora, care a dispărut, o biserică de la Bălușeni, care a fost compromisă, apoi una dintre cele mai vechi școli din comuna Vorona și o bijuterie de casă de la Dumbrăveni. Era o treabă foarte serioasă’, a mai spus Angela Paveliuc Olariu. 

Ideea unui muzeu în sat în aer liber este îmbrățișată și de ieșeni, care cred că ar aduce un plus comunității. „Am vizitat Muzeul în aer liber de la Sibiu și m-a impresionat. Orașul poate câștiga nu doar ca număr de vizitatori, ci și ca vizibilitate”, a spus Gabriela Popa, o ieșeancă pasionată de tradiții.  

Un alt ieșean, Marius Ghineț, consideră că ideea vine cum nu se poate mai bine în contextul în care „turismul este la pământ” în capitala Moldovei. „Nu mai avem puncte de interes, reprezentative pentru zona aceasta. Turistul vizitează cu greu Iașul, dar nu se mai întoarce a doua oară pentru că nu are la ce. Un Muzeu al Satului ar face ce n-au reușit toți managerii culturali ai zonei: ar repune Iașul pe harta turistică a țării”, spune Marius Ghineț.

Opiniile legate de înființarea Muzeului satului moldav pot fi trimise, în perioada 15 – 22 iulie 2021, la adresa de e-mail rectorat@uaic.ro. 

Maura ANGHEL