Satele pustii ale Moldovei

 La nivel național, 100 de așezări au pierdut, în ultimii 30 de ani, și până la 70 la sută din locuitori * fenomenul depopulării nu a ocolit nici Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, unde se află 18 sate din care oamenii au fugit * cauzele sunt legate de nivel de trai scăzut și de lipsa planurilor de dezvoltare * pe primul loc se află Vasluiul, cu 5 sate aproape pustii, urmat de Suceava și Neamț, cu câte 4 sate, Botoșani - 3 localități și Bacău, doar cu un sat * din fericire, Iașul nu a intrat în acest clasament

 

Dacă vrei să vezi cum arată România fără poleiala dată de expați, de multinaționale ori de hainele de la UE este suficientă o călătorie prin satele care nu aparțin zonelor metropolitane. În reședințele de comune, drumurile sunt bune, însă cum te abați de la artera principală lucrurile încep să se schimbe, iar ulițele pietruite sau cele de pământ iau locul asfaltului. Dacă este sărbătoare, satele sunt mai animate de copii desculți, domnișoare cochete gătite în rochii cu sclipici, țărani turmentați și bătrâne sfătoase care stau în poartă și-i numără pe cei ce s-au întors de curând din Italia ori Spania și se fudulesc cu noile cuverturi ori cu pozele de pe Facebook. Asta este prima imagine care te poate păcăli dând impresia că lumea nu o duce foarte rău. Este adevărat, se simte un aer de ușoară chiaburie iberică ori din altă nație.

O uliță sau două depărtare de centrul satului începe adevărata poveste și poți vedea chipurile nefardate ale țăranului moldovean. Majoritatea au palmele crăpate de muncă, riduri săpate adânc, poartă adidașii pe care nepoții i-au aruncat și blugii căpătați de la „ajutoare”.

Sunt urmați îndeaproape de un iz de tutun stătut și bere acră ori de „doagă” de la ultimul vin sorbit. Îi vezi făcând lucrurile despre care doar la muzeu mai afli – sapă în gropile cu lut, adună balegă de pe drum ca să frământe chirpici, păzesc joienele de muște ori adună caprele seara.

Exodul sărăciei

Având o astfel de imagine în față nici nu este greu de înțeles de ce la nivel național 100 de localități au pierdut, în ultimii 30 de ani, și până la sută din populație, 18 sate fiind din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Lista este deschisă de Vaslui, cu cinci așezări urbane - Tanacu (care a pierdut 71,1 la sută din oameni), Alexandru Vlahuță (62,69), Viișoara (62,38), Delești (61.6) li Laza (52,02), continuă cu Suceava și Neamț, fiecare cu câte 4 așezări, Botoșani, cu 3 așezări, și Bacău, cu doar o localitate, toate având pierderi cuprinse între 50 și 70 la sută). Satele din care au fugit vasluenii La Suceava, depopulară masive au fost consemnate la Horodnic de Jos (66,38 la sut), Ilișești (55,05 la sută), Iacobeni (54,01), Calafindești (52,65), iar la Neamț la Bîra (61,57), Poienari (59,87), Dulcești (53,32) și Dobreni (51,98). Botoșănenii au fugit din Corlăteni (57,34), Mihăileni (54,61) și Sulița (52,35), iar băcăuanii din Tamași (50,17). Din fericire, la Iași nu s-au consemnat depopulări masive, ci dimpotrivă, au fost consemnate migrații inclusiv din aște județe, consemnate în dreptul aglomerărilor urbane. Cauzele depopulării sunt legate de nivelul de trai redus, de sărăcie, de lipsa utilităților, a locurilor de muncă, a condițiilor de trai.

„Depopularea satelor din Moldova a început înainte de aderarea României la Uniunea Europeană (2007) și s-a amplificat după acest moment. Cauzele sunt migrația externă sezonieră, temporară sau definitivă, migrația internă rural-urbană, scăderea fertilității, mortalitatea din ultimii ani. La rândul său, migrația externă sau internă este determinată de sărăcie, lipsa locurilor de muncă sau locuri de muncă precare, posibilități reduse de realizare personală și familială. Oamenii se compară unii cu alții, văd unde se trăiește mai bine și se îndreaptă spre acele locuri unde se pot implini profesional și social. De la sate pleacă mai cu seamă tinerii, în căutarea unor câștiguri mai bune ca acelea care se pot obține în localitățile sau regiunea de unde provin. Circa 80% din emigranții români reprezintă populație activă economică, supusă riscului fertilității. Migrația reduce fertilitatea în localitățile de origine. Statistica demografică arată că rămânem din ce în ce mai puțini și mai îmbătrâniți. Prin migrație se reduce și potențialul forței de muncă. Tot mai mulți antreprenori se plâng că nu mai au cu cine munci, mai ales la sate”, a spus sociologul Ciprian Iftimoaie, directorul executiv adjunct al Direcției Județene de Statistică. Un alt efect este cel economic pentru că nici autoritățile locale nu mai încasează taxe și impozite ca odinioară din activitățile economice în care ar fi fost implicați tinerii care au plecat. Raportul de dependență economică crește, la 143 de bunici sunt doar 100 de copii cu vârste sub 15 ani, ceea ce înseamnă că sistemul public de pensii va avea probleme de sustenabilitate. Soluțiile stau în planurile de dezvoltare ale autorităților, începând de la cele locale și ajungând până la Guvern, care trebuie să eleboreze politici sociale, demografice și economice care să aducă stabilitate.

Maura ANGHEL

Un interviu complet cu directorul adjunct al DJS, Ciprian Iftimoaei, AICI