Specialiștii se pronunță în cazul Bojdeucii din Țicău

Lucrările de restaurare de la Bojdeuca lui Ion Creangă din Iași au fost finalizate, iar aspectul final al căsuței din Țicău a stârnit numeroase nemulțumiri în rândul românilor. Astfel, mulți internauți au criticat faptul că locuința în care a trăit marele povestitor Ion Creangă este acum prea modernă și că nu a fost păstrat spiritul casei. Cu toate acestea, conducerea Direcției Județene pentru Cultură Iași susține că obiectivele proiectului realizat în 2019, de arhitectul Corneliu Ciobănașu, care a decedat în anul 2022, au fost atinse.

După moartea arhitectului Corneliu Ciobănașu, de implementarea proiectului s-a ocupat arhitectul Filip Ciobănașu, fiul celui care a realizat proiectul. „Dosarul de restaurare a fost studiat de Comisia Zonală a Monumentelor Istorice în decembrie 2019. Proiectul a fost realizat de arhitectul Ciobănașu Corneliu, fost președinte al acestei Comisii și arhitect atestat de Ministerul Culturii. Urmărirea de șantier a fost realizată de domnul Sebastian Petercă, care în acest moment este președinte al Comisiei Zonale. Mai multă siguranță în legătură cu desfășurarea acestui proiect nu cred că putem găsi la alte proiecte. Dacă ar fi fost ceva în neregulă, existau toate pârghiile pentru a remedia din timp”, a precizat Bobi Apăvăloaei, director al Direcției Județene pentru Cultură Iași.

Ce spun arhitecții despre proiect

Conform arhitecților care s-au ocupat de implementarea proiectului, elementele moderne introduse în Bojdeuca lui Ion Creangă sunt strict necesare. „Intervențiile noastre nu sunt ample dar nici cele mai mici. Politica de restaurare în Europa spune să intervii puțin, dar foarte des, ceea ce la noi nu se întâmplă. Noi am înlocuit elementele de lemn putrezite, dar mare parte din subtanța acestei case a fost conservată. Bojdeuca are nevoie de sisteme de supraveghere, de sisteme antiincendiu. Sunt echipemente mici, cât se poate de discrete. Totodată, există prize, pentru echipamentele de dezumidificare”, a precizat arhitectul Filip Ciobănașu.

Meșteri din Bucovina au lucrat la înlocuirea acoperișului

Noul acoperiș al căsuței din Țicău a fost și el intens criticat în mediul online. Cu toate acestea, arhitecții susțin că la el au lucrat meșteri din Bucovina, care au reușit să păstreze caracteristicile acoperișului. „Silueta acoperișului a fost păstrată, panta s-a păstrat. Șita veche nu se mai putea repara, așa că au venit meșteri populari din Suceava, care au tăiat șita, au uscat-o și tot ei au montat-o. Este vorba despre oameni experimentați, puțini care au mai rămas, care știu să bată șita. Există tâmplăria din lemn de stejar, care a fost restaurate. Geamul este unul artizanal, nu este un geam drept. Am folosit geamuri artizanale, cum erau specificațiile din proiect, geamuri cu imperfecțiuni și defecte”, a adăugat Filip Ciobănașu.

Prefectul Iașului cere clarificări

Prefectul judeţului, Bogdan Cojocaru cere instituţiilor abilitate să clarifice modul în care au fost realizate lucrările de la unul dintre simbolurile Iaşului cultural - Bojdeuca lui Ion Creangă. „Având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public, cred că este necesară o verificare temeinică a întregului proiect, în toate etapele de implementare. Specialiştii trebuie să spună dacă lucrările realizate respectă întocmai condiţiile impuse pentru un monument istoric de importanţa Bojdeucii, dacă au fost respectate autorizaţia şi proiectul tehnic. Ansamblul Muzeal Ion Creangă Iaşi este înregistrat în Lista monumentelor istorice cu codul IS-IV-m-B-04328. Ca urmare, voi solicita verificări din partea Direcţiei Judeţene pentru Cultură Iaşi şi a Inspectoratului Judeţean în Construcţii. Un punct de vedere trebuie să aibă şi Primăria Municipiului Iaşi, instituţia care a emis Autorizaţia de Construire. Discutăm despre un simbol al Iaşului pentru care s-au cheltuit fonduri europene nerambursabile. Cred că este obligatoriu să se facă aceste verificări şi să se prezinte o situaţie detaliată. Ieşenii merită să ştie de ce restaurarea monumentului istoric s-a transformat într-o controversă la nivel naţional", a declarat Bogdan Cojocaru.

Prefectul judeţului Iaşi spune că la demararea proiectului european, Consiliul Judeţean Iaşi anunţa că „obiectivul general al proiectului îl reprezintă valorificarea durabilă a patrimoniului cultural ca factor de impulsionare a dezvoltării locale”. „Mai mult, iniţial, Consiliul Judeţean transmitea că 'pentru Liderul de proiect, Judeţul Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi, obiectivul proiectul constă în aducerea în atenţia audienţei naţionale, dar şi internaţionale, a unui punct de interes cultural şi turistic, prin restaurarea şi integrarea turistică a monumentului istoric Ansamblul Muzeal Ion Creangă Iaşi”, a mai spus   prefectul Cojocaru.

Şeful CJ: Bojdeuca, un proiect asumat şi corect implementat

De cealaltă parte, preşedintele Consiliului Judeţean, Costel Alexe spune răspicat că nu a făcut decât să respecte ceea ce au spus specialiştii. Adică, restaurarea ar fi fost făcută cu mijloace adecvate care au scopul de stopare a procesului de deteriorare şi de păstrare a semnificaţiei culturale a Bojdeucii, care a fost primul muzeu literar din Romania. „Restaurarea Bojdeucii este un proiect asumat şi implementat.  Vreau să spunem un lucru cât se poate de clar opiniei publice, tuturor locuitorilor şi al românilor. Consiliul Judeţean Iaşi a făcut tot ce putea să facă, având în vedere implementarea acestui proiect. Consiliul Judeţean a accesat fonduri europene, fiind fonduri europene CJ Iaşi a ţinut mereu legătura cu ADR Nord Est. Consiliul Judeţean Iaşi împreună cu finanţatorul s-a asigurat că toate etapele din cadrul proiectului au fost respectate", a declarat, luni, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe.

Mai mult, şeful judeţului lasă de înţeles că singura implicare a instituţiei este a a atrage fondurile, de lucrări ocupându-se specialiştii mai multor instituţii. „Consiliul Judeţean Iaşi nu putea, şi nici nu era firesc, să se implice în tot ceea ce înseamnă prevedere a Ministerului Culturii, Direcţiei Judeţene de Cultură Iaşi, Inspectorat de Stat în Construcţii, specialişti care au lucrat la acest proiect important pentru comunitatea noastră”, susţine Costel Alexe.

Restaurarea Bojdeucii este parte din proiectul „Călător pe meridiane culturale”/ „Traveller on Cultural Meridians”. Proiectul este derulat în cadrul Programului Operaţional Comun România - Republica Moldova 2014-2020 şi finanţat prin ENI CBC.

Bojdeuca se redeschide pe 15 decembrie

 Bojdeuca din Ţicăul de Sus care i-a fost casă lui Ion Creangă şi loc de inspiraţie pentru Poveştile şi Amintirile sale, poate fi vizitata începând cu data de 15 decembrie. „Aş vrea să spun celor care abia aşteaptă să redeschidem primul muzeu literar al României, Bojdeuca lui Creangă din Ţicău, că pot vizita acest obiectiv turistic de pe 15 decembrie, Bojdeuca este cel mai vizitat muzeu al nostru, anual având peste 50.000 de vizitatori”, a declarat preşedintele CJ Iaşi, Costel Alexe. Laura RADU, Cristian ANDREI