Târgul Meşteşugarilor sau lupta cu „alunecarea către artizanat”

* „Având în vedere tributul plătit progresului, care este binevenit, din punct de vedere etnografic trebuie să facem o triere. Obiectul trebuie să aibă în primul rând un rol utilitar. Asta e prima condiţie.  Selecţia este foarte drastică.Sunt foarte mulţi meşteri, numai că în ultima vreme, însemnând cam în ultimii 15 ani, există o alunecare spre artizanat, cu care eu nu sunt de acord, dar care din păcate este încurajată de multe muzee din multe centre judeţene”, a spus Victor Munteanu, muzeograf şef la Muzeul de Etnografie din Iaşi.

Timp de trei zile,  60 de meșteri populari au expus la Iași, pe Esplanada Palatului Culturii, nenumărate comori tradiționale. Meşteşugarii veniţi din toată ţara i-au încântat pe cei care au vrut să profite de faptul că este Noaptea Muzeelor şi pot vizita gratuit Palatul. Aşa că, înainte de a se aşeza la rând, au trecut mai întâi prin Târgul Meşteşugarilor. Şi nu le-a părut rău. Au auzit răsunând buciumul chiar lângă ei, au admirat hidoasele măşti făurite cu migală şi măiestrie, cămăşile ţesute la război, lingurile sculptate în lemn, şi celebrele farfurii de Horezu, dar şi multe alte produse tradiţionale. „Organizăm de 23 de ani acest târg. Era o vreme când meşterii populari erau doar meşteri populari. Acum, având în vedere tributul pe care îl plătesc progresului, care este binevenit, din punct de vedere etnografic trebuie să facem această triere. Obiectul trebuie să aibă în primul rând un rol utilitar. Asta e prima condiţie.  Selecţia este foarte drastică.Sunt foarte mulţi meşteri, numai că în ultima vreme, însemnând cam în ultimii 15 ani, există o alunecare spre artizanat, cu care eu nu sunt de acord, dar care din păcate este încurajată de multe muzee din multe centre judeţene”, a spus Victor Munteanu, muzeograf şef la Muzeul de Etnografie din Iaşi.  

La ediţia din acest an participă 60 de meşteri populari veniţi din toate colţurile ţării, însă cei mai mulţi sunt din Iaşi şi judeţele învecinate. „Nici nu ştiu al câtelea an vin la Iaşi. Eu vin din localitatea Arbore, judeţul Suceava, din inima Bucovinei, de lângă Rădăuţi şi Humor. Târgul acesta de la Palatul Culturii din Iaşi este unul dintre puţinele târguri la care atelierul pe care îl reprezint eu participăm. Prezentăm prin ceea ce aducem în special piese de port din Bucovina, în special din jurul satului nostru, Arbore. Avem aici cămăşi bărbăteşti, cămăşi femeieşti cusute pe toate tipurile de material care s-au folosit în satul tradiţional de la noi: cămăşi de cânepă, cămăşi de casă din pânză de in, iar cele mai noi sunt din bumbac”, a spus  Mihai Hrincescu, din localitatea Arbore, judeţul Suceava. 

 

„De 22 de ani vin aici la târgul de la Palat pentru că e foarte frumos aici, la Iaşi. Nu există nicăieri loc mai frumos ca aici. Venim aici pentru a păstra tradiția. Păi, dacă nu noi, atunci cine? Dacă noi renunțăm la tradiții, renunță și alții, ce se alege de noi? Eu zic să mai arătăm tradiţia asta aşa cum este, că e foarte frumoasă, foarte bună”, a spuse Aneta Ailincăi, artist popular din satul Văleni, judeţul Vaslui

 

Tot din Suceava este şi meșterul popular Toader Ignătescu, a cărei măiestrie în cu lemnul este cunoscută şi dincolo de hotarele ţării. „Lucrez de vreo 40 de ani, dar de 30 de ani lucrez mai intensiv, deşi am făcut cioplitură în lemn în paralel cu profesia. Sunt profesor de educaţie fizică. Acum sunt pensionar. Lucrez măști de vreo 30 de ani dar, după cum vedeți, există o diversitate de lucrări la mine”, a spus meşterul popular.

Alături de el a expus şi Aneta Ailincăi, o bătrână din localitatea vasluiană Văleni. De peste două decenii, ea lasă toate treburile casei şi vine la târgul din Iaşi nu neapărat pentru a-şi vinde produsele ţesute şi lucrate cu migală, ci pentru a le arăta şi altora frumuseţea tradiţiilor populare. „Am ţoale, trăistuţe, basmale. De toate cele am. De 22 de ani vin aici la târgul de la Palat pentru că e foarte frumos aici, la Iaşi. Nu există nicăieri loc mai frumos ca aici. Venim aici pentru a păstra tradiția. Păi, dacă nu noi, atunci cine? Dacă noi renunțăm la tradiții, renunță și alții, ce se alege de noi? Eu zic să mai arătăm tradiţia asta aşa cum este, că e foarte frumoasă, foarte bună”, a spus Aneta Ailincăi, artist popular din satul Văleni, judeţul Vaslui.

Cei mai bucuroşi au fost copiii, fericiți să vadă cum trăiau şi cam ce făceau bunicii lor şi părinţii acestora. „Mai ales copiii au ocazia să vadă tot felul de elemente care par a fi inedite pentru mulţi dintre ei. De exemplu, foarte mulţi tineri şi copii se miră atunci când văd săpunul de casă, şi despre care părinţii le spun că le foloseau părinţii lor. Aici au ocazia să vadă cum se formează ţese pânza de casă şi cum se coase o cămaşă sau  alte piese de port popular.  Noi prezentăm în special piese de port din Bucovina, din jurul satului nostru, Arbore. Avem aici cămăşi bărbăteşti, cămăşi femeieşti cusute pe toate tipurile de material care s-au folosit în satul tradiţional de la noi: cămăşi de cânepă, cămăşi de casă din pânză de in, iar cele mai noi sunt din bumbac”, a spus Mihai Hrincescu, meşter popular din localitatea Arbore, judeţul Iaşi. Laura RADU