BREAKING Mediul de afaceri cere reorganizarea teritorială a României: comasarea și scăderea numărului de județe la 15 și redefinirea comunelor și orașelor

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și mai multe organizații patronale cu sute de membri cer autorităților reorganizarea teritorial-administrativă a țării pentru reducerea aparatului birocratic.

Camera de Comerț arată că economiile astfel realizate ar permite echilibrarea bugetului de stat, în condițiile în care ”România riscă să piardă cele mai imporante avantaje pe care le are: predictibilitatea și fiscalitatea redusă”.

 

Principalele măsuri cerute de Camera de Comerț:

– reducerea numărului de județe de la 41 (plus București) la 15

– redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5000 de locuitori

– redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori

– toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.

”În împrejurările actuale, România nu mai este o destinație atractivă pentru investitorii străini din punctul de vedere al forței de muncă calificate și din cauza retrocedărilor făcute haotic. Astfel, România s-ar putea afla în imposibilitatea de a oferi terenuri pentru deschiderea unor linii de producție, mai ales în contextul în care multe afaceri și-au început relocarea din Asia. Singura atractivitate pe termen mediu și lung a României poate rămâne fiscalitatea redusă susținută de predictibilitate. În acestă conjunctură complicată, CCIR consideră că există riscul ca prin adoptarea unor măsuri eronate în ceea ce privește acoperirea găurilor bugetare, mediul de afaceri să devină, dacă nu un țap ispășitor, atunci cel puțin o victimă colaterală”, arată Camera de Comerț într-un comunicat de presă.

Instituția arată că reorganizarea teritorială României este cerută și de Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Federaţia Patronală din Industria Materialelor de Construcţii din România (PATROMAT), Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT), Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) și Asociaţia Brokerilor din România.

Context. Actuala împărțire a teritoriului, extrem de fragmentată, datează încă din 1968 și este considerată de experți una din cauzele decalajelor de dezvoltare și lipsei de infrastructură. Președintele Iohannis a enunțat și el în anii precedenți nevoia unei reforme teritoriale, dar până în acest moment nu există nici o inițiativă guvernamentală sau parlamentară în acest sens.

Actuala organizare a administrației centrale, cu structuri (inspectorate, direcții etc.) în fiecare din cele 41 de județe, plus sectoarele Bucureștiului, e criticată constant pentru lipsa de eficiență și pentru menținerea unui aparat birocratic stufos, cu costuri uriașe pentru stat.

În ultimul deceniu au existat două exemple semnificative de trecere de la structurile județene la cele regionale: Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF – în 2013) și SRI în 2019, într-o mișcare surpriză anunțată în premieră de G4Media.ro. Ambele instituții au fost reorganizate pe baze regionale ca să-și eficientizeze activitatea.

În ianuarie 2021, reforma administrativ-teritorială a României fusese cerută și de Federația Concordia, care reunește cele mai mari patronate sectoriale din România.

În decembrie 2020, și Asociaţia Municipiilor din România (AMR) ceruse o nouă organizare administrativ teritorială. „România este singura ţară din Uniunea Europeană, din cadrul fostului bloc comunist, care are o lege a organizării administrativ-teritoriale a ţării din perioada regimului comunist (1968). Această lege, fundamentată pe principiul centralismului democratic, specific regimului comunist, este în contradicţie flagrantă cu principiul subsidiarităţii care stă la baza construcţiei şi funcţionării Uniunii Europene. De asemenea, această lege constituie un obstacol major în calea modernizării României, a debirocratizării şi a absorbţiei mai eficiente a fondurilor europene”, arătau reprezentanţii AMR.