De ce votul prezidenţial din România poate zgudui NATO. „Georgescu ar putea copia cartea pe care o joacă Viktor Orbán”

Publicația americană Politico face o analiză despre viitorul României în NATO dacă președinția va fi câștigată de Călin Georgescu. Jurnaliștii descriu România ca fiind o putere militară serioasă, motiv pentru care riscul ca un candidat pro-rus şi sceptic faţă de NATO să devină preşedinte duminica viitoare derutează alianţa.

„Ţara cu 19 milioane de locuitori este membră NATO de două decenii şi găzduieşte o bază aeriană care se extinde pentru a deveni cea mai mare bază din Europa a blocului militar. România se învecinează cu Ucraina, priveşte dinspre Marea Neagră Crimeea ocupată de Rusia, a trimis arme şi muniţii Kievului şi găzduieşte un sistem american de apărare antirachetă Aegis Ashore la Deveselu, în sudul ţării, unde sunt bazate atât forţele române, cât şi americane”, scrie Politico, într-un articol publicat pe 4 decembrie

Dar aceste legături internaţionale nu sunt pe placul lui Georgescu, scrie Politico, care amintește de declarațiile cu care acesta s-a remarcat în ultima perioadă.

„A condamnat rachetele de la Deveselu ca fiind o «ruşine» naţională, a militat pentru încetarea ajutorului românesc pentru Ucraina şi a pledat pentru «înţelepciunea rusă”» în modelarea politicii externe”, adaugă publicația.

În acelaşi timp, Georgescu insistă că nu vrea să se retragă din alianţă, amintește Politico.

„«Nu vreau să ies din NATO, nu vreau să ies din Uniunea Europeană», a declarat Georgescu săptămâna trecută. «Ceea ce vreau, însă, este să luăm atitudine, nu să îngenunchem, să nu acceptăm totul. Aşa cum am spus, trebuie să facem totul în interesul nostru naţional»”, a spus Georgescu

Modelul Ungariei, dat ca exemplu negativ

Însă, subliniază Politico, chiar dacă Georgescu ar fi înclinat să retragă țara din NATO, acesta ar fi un obiectiv dificil de atins, deoarece extrema dreaptă nu are o majoritate în parlamentul ţării. De asemenea, ar putea stârni furia românilor, dintre care 88% susţin apartenenţa la alianţă, potrivit unui sondaj recent.

„Dar în sistemul politic românesc de tip francez, preşedintele este şeful statului, comandantul suprem al forţelor armate şi responsabil cu politica externă. Prin urmare, prezenţa unui sceptic NATO la Palatul Cotroceni ar putea crea mari probleme pentru alianţă. Georgescu ar putea copia, de exemplu, cartea pe care o joacă premierul ungar Viktor Orbán şi ar putea acţiona ca un «spoiler» pro-Kremlin în cadrul NATO. Prin urmare, o schimbare politică dramatică la Bucureşti ar putea submina rolul României ca unul dintre principalii actori de securitate regională ai alianţei militare”, remarcă Politico.

Politico notează că România este unul dintre membrii europeni care alocă cel mai mult din PIB pentru cheltuielile de apărare (2,25 la sută în 2024, pe locul 9), are avioane de luptă F-16, cumpără tancuri de luptă principale M1 Abrams din America şi intenţionează să deschidă una dintre cele mai mari baze aeriene din NATO.

„Această putere militară în creştere vine pe fondul a peste două decenii de creştere economică rapidă, care a transformat ţara dintr-o ruină balcanică într-o naţiune din ce în ce mai prosperă, depăşindu-şi chiar vechea rivală Ungaria în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor”, notează Politico.