Mircea Coșea analizează ”războiul șefilor de la guvern cu șefii BNR”: Trebuie să ne speriem!

Dimensiune font:

| 28-03-2024 00:43

Voi discuta despre războiul dintre alți ” șefi” căci avem în România și un șef al guvernului dar și un șef economist al Băncii Naționale. Voi aduce în discuție o uluitoare discrepanță dintre declarațiile domnului Marcel Ciolacu, prim ministru și șef de guvern și cele ale domnului Valentin Lazea, șef economist al BNR.

Cronologic, prima este declarația domnului șef Lazea. Și că centrale practică dobânzi real pozitiv, ceea ce va face un iad din viața datornicilor”. El a îndemnat oamenii să nu mai aștepte să crească nivelul de trai, ci să apeleze la alte soluții, precum refolosirea unor lucruri sau repararea lor și să meargă mai mult cu mijloacele de transport în comun. Valentin Lazea a declarat că oamenii deja trăiesc cu mult peste posibilități și să nu se mai aștepte să le crească nivelul de trai. „Refolosiți lucruri, reparați-le, sortați plasticele, mergeți mai mult cu mijloacele de transport în comun, să nu mai călătoriți cu avionul, ci cu trenul”, a spus economistul-șef al BNR.

Domnul Marcel Ciolacu, șeful guvernului a declarat : ”România va avea cea mai mare creştere economică din Europa anul acesta, bazată pe investiţii, şi nu pe consum...În fiecare an, după ce închidem cu deficitul în decembrie, după ce constatăm cu toţii, nu numai dumneavoastră şi eu, şi cetăţenii, că nu s-a întâmplat nicio nenorocire, nu a venit nicio apocalipsă. Dimpotrivă, anul trecut, ne-am încadrat cu minimum 0,5, anul acesta ne încadrăm cu minimum 0,7. (...) Nu este o catastrofă deficitul.”

Deci, domnul Lazea le zice românilor că ” e jale mare”și că va fi și mai rău, să nu mai aibă nicio speranță căci deja trăiesc cu mult peste ceea ce merită.

La rândul său, domnul Ciolacu le zice românilor că este bine de tot, că sunt campionii europeni ai creșterii economice și să stea liniștiți că deficitul nu este o catastrofă și nu îi așteaptă nicio apocalipsă. Mai mult, nici chiar domnia sa nu a sesizat vreo nenorocire.

Ar fi foarte simplu să rezolvăm conflictul declarațiilor dintre cei doi șefi spunând că este imorală, chiar cinică declarația domnului șef Lazea care dă ”sfaturi” de austeritate românilor de la înălțimea piedestalului să salarial de multe ori mai mare decât venitul mediu al unui român, așa după cum ar fi foarte simplu să spunem că domnul șef Ciolacu face campanie electorală.

Acest ” război” dintre cei doi șefi nu este doar un război al declarațiilor ci un război al opiniilor diferite ale pe care cele două instituții cheie ale României – Guvernul și Banca Națională – le asupra prezentului și viitorului economiei românești.

Este un ” război” între politica monetară a băncii și politica bugetară a guvernului.

Țările dezvoltate își creează și consolidează macroeconomia printr-o permanentă coordonare și cooperare a celor două tipuri esențiale ale politicii economice : politica monetară și politică bugetară .

În România, această coordonare nu funcționează. BNR a încercat fără succes să limiteze inflația prin practici de politică monetară ,nefiind acompaniată de o politică bugetară mai restrictivă din punctul de vedere al cheltuielilor publice raportate la venituri.

Poziția domnului Valentin Lazea cred că trebuie să o evaluăm ca fiind o încercare a BNR de atenționare asupra pericolului ” traiului peste posibilități” ceea ce ar însemna ”traiul prin împrumuturi”. Realitatea dă dreptate BNR- desigur, domnul Lazea nu vorbește pe persoană fizică ci cu acordul domnului guvernator – care a atenționat în repetate rânduri asupra acestui pericol. Realitatea arată că România trăiește pe datorie, fiind dependentă de importuri la un procent de aproape 70% din ceea ce consumă alimentar și nealimentara.

Domnul Marcel Ciolacu ne prezintă deficitul ca pe un fapt divers fără importanță dar,în realitate, are o imensă importanță. Poate pentru persona domniei sale nu are, dar pentru tot restul populației și al mediului de afaceri importanța este imensă deoarece finanțarea sa se face din împrumuturi.

Conform analizei Ziarului Financiar datoria publică a României a ajuns la 782 mld. lei (156 mld. euro), adică 49% din PIB-ul de 1.600 mld. lei din ultimele patru trimestre pentru care există date. Astfel, guvernele Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, care au guvernat România în 2023, au adăugat 116 mld lei (23 mld. euro) la datoria publică. După moneda în care a fost contractat împrumutul, datoria în lei era de 378 mld. lei, în euro de 337 mld. lei, în dolari de 67 mld. lei şi în alte valute de 1 mld. lei.

Ca pondere în PIB, nivelul datoriei a ajuns la 49% la final de 2023. Prin comparaţie cu constrângerile europene, care prevăd o datoria maximă de 60% din PIB pentru ţările membre, nivelul de 49% nu este mare. Cu toate acestea, economiştii sunt de părere că o economie mai puţin robustă, cum este economia României, ar trebui să menţină o datorie publică mai jos, la 45-50% din PIB maxim.

Concluzia este că în 2023, an de creştere economică, datoria ţării a crescut atât în cifre absolute, cât şi raportată la PIB, ceea ce înseamnă că îndatorarea a crescut mai repede decât economia.

Creșterea mai rapidă și mai consistentă a îndatorării față de creșterea economică contrazice optimismul și declarația liniștitoare a domnului prim ministru.

Deficitul, în condițiile actuale ale României, țară cu deficite gemene și cu cea mai mare inflație europeană, este un pericol, nici de cum o banalitate de care nu trebuie să ne speriem.

Trebuie să ne speriem dar nu atât de pericolul deficitului ci de atitudinea guvernului care minimizează până la negare acest pericol.