Orban refuză să plătească amenda de 200 de milioane de euro impusă Ungariei de Curtea Europeană de Justiție. Ce riscă Budapesta

 CEJ a constatat că Ungaria a comis o „încălcare fără precedent și excepțional de gravă a dreptului UE” prin limitarea dreptului unui refugiat de a solicita azil, aplicând o amendă de 200 de milioane de euro.

Cu toate acestea, Budapesta a depășit primul termen limită pentru plata amenzii impuse de CEJ, potrivit Euronews.

I-a cerut Bruxelles-ului să trimită o a doua cerere de plată și a pregătit terenul pentru o ciocnire frontală iminentă dacă Ungaria nu plătește până la termenul limită final, pe 17 septembrie.

Dacă se va întâmpla acest lucru, Comisia Europeană, care este obligată să se asigure că statele membre respectă hotărârile CEJ, va lansa așa-numita „procedură de compensare”. Apoi, va deduce cele 200 de milioane de euro din partea alocată Ungariei din bugetul UE, părți din care rămân înghețate din cauza refuzului țării în respectarea statului de drept.

"Nu este loc de operare aici. Trebuie să urmăm procedurile aplicabile", a declarat luni un purtător de cuvânt al Comisiei.

Într-o hotărâre emisă în iunie, CEJ a constatat că Ungaria a comis o „încălcare fără precedent și excepțional de gravă a legislației UE” din cauza restricțiilor de lungă durată ale țării privind dreptul la azil. Litigiul datează din decembrie 2020, când instanța a declarat pentru prima dată că în Ungaria, sub conducerea premierului Viktor Orbán, accesul la procedurile de azil pentru cei care solicită protecție internațională era limitat, făcând „practic imposibil” depunerea cererilor.

Autoritățile maghiare au fost pedepsite pentru că au menținut ilegal solicitanții de azil în așa-numitele „zone de tranzit” în condiții asemănătoare detenției și că le-au încălcat dreptul la apel. (Controversatele „zone de tranzit” s-au închis de atunci.)

Această practică „sistematică”, a spus curtea atunci, a implicat și poliția maghiară prin escortarea forțată a solicitanților țărilor terțe care au ajuns neregulamentar în Ungaria pe o „fâșie de teren lipsită de orice infrastructură”, fără a le lăsa de ales decât să plece în Serbia.

Budapesta a contestat cu fermitate acuzațiile și a susținut că presiunea migratoare în întreaga UE a justificat derogări, dar tribunalul a respins acest aspect.

Deoarece Ungaria a ignorat verdictul din 2020, Comisia Europeană a introdus o nouă acțiune în justiție, care a dus la decizia din iunie. Judecătorii au concluzionat că Ungaria „nesocotește principiul cooperării sincere” și „se sustrage în mod deliberat” de la aplicarea legislației blocului în materie de azil, cu efecte pentru statele membre vecine. „Acest comportament constituie o amenințare gravă la adresa unității dreptului UE, care are un impact extraordinar de grav atât asupra intereselor private, în special intereselor solicitanților de azil, cât și asupra interesului public”, au spus judecătorii.

Dacă Budapesta nu va respecta regulile, Comisia va declanșa „procedura de compensare” și „va identifica plățile viitoare către Ungaria din bugetul UE și vom deduce suma în cauză din aceasta”, a explicat un purtător de cuvânt.

Separat, executivul analizează amenda zilnică de 1 milion de euro pe care CEJ a aplicat-o și Ungariei, care crește cu fiecare zi în care guvernul continuă să ignore decizia din iunie. Budapesta are până la 31 septembrie să explice ce fel de măsuri, dacă este cazul, a introdus pentru ridicarea restricțiilor privind dreptul la azil.

Este puțin probabil ca Ungaria să cedeze în curând – de fapt, pare mai mult decât dispusă să transforme problema într-o confruntare politică în toată regula.