Proiectul spectaculos al lui Nicolae Ceaușescu, blocat la 80%. Inițiativa abandonată care ar putea resuscita economia și turismul. Ar fi dus România în rând cu marile puteri ale Europei

Dimensiune font:

| 14-10-2023 14:30

Nicolae Ceaușescu continua să promită în anul 1989 o dezvoltare accelerată a României, pentru recuperarea decalajului față de vest. Totuși, proiectele sale au fost năruite de noua putere de la București. Multe au rămas părăginite, deși se aflau în stadii avansate și ar fi fost de mare folos economiei naționale.

Printre ele se număra și fluviul oltenesc, o inițiativă ce urma să fie realizată pe model occidental.

Povestea unui eșec post-comunist

De câțiva ani ar mai fi avut nevoie Nicolae Ceaușescu pentru a finaliza fluviul din Oltenia. În 1995 ar fi urmat ca Oltul să devină un râu navigabil, dar șantierul a fost închis imediat după execuția cuplului prezidențial. Cinci dintre cele șase ecluze prin care urmau să treacă slepurile sau alte ambarcațiuni fuseseră construite, la momentul evenimentelor sângeroase din 1989. În ultimele decenii, ecluzele au fost vandalizate de hoții de fier, iar ceea ce a mai rămas este măcinat de rugină.

Calea navigabilă urma să aibă o lungime de 86 de kilometri, de la Dunăre până la Slatina.

Muncă de mântuială. Ce voia să facă, de fapt, Nicolae Ceaușescu

În 1989, proiectul realizat de către comuniști, cei mai competenți ingineri din România secolului trecut, care prezentau raportul lui Ceaușescu, era la stadiul fizic de 70%-80%, susțin specialiștii.

Scopul investiției era asigurarea municipiului Slatina și comunelor din regiune posibilitatea de a transporta rapid și eficient pe apă materii prime și cereale. Pe vremea lui „Nea Nicu”, Slatina era recunoscut la nivel european drept cel mai important centru de producție a aluminiului din sud-est.

Investiția comuniștilor era perfect justificabilă. Transportul pe apă este de opt ori mai ieftin decât cel feroviar, iar cel feroviar de opt ori mai ieftin decât cel rutier, a declarat fostul președinte al Uniunii Societăților de Expediții din România, Ștefan Popa, pentru Digi24. În plus, transportul pe apă este mult mai ecologic.

Lucrările la complexul hidro ar fi creat sute de locuri de muncă, iar amenajarea râului pentru navigație ar fi redus riscul de inundați.

Mai rău, fermierii din județul Olt nu pot să-și ducă mărfurile la Dunăre și Marea Neagră pe râu pentru a le exporta. Asta cauzează adevărate blocaje din cauza tirurilor, ceea ce amplifică frustrările localnicilor.

Ceaușescu a înțeles acum 40 de ani ceea ce face Uniunea Europeană acum

Oltul este unul dintre cele mai mari râuri din țara noastră, cu o lungime de 614 kilometri. Guvernul României nu a anunțat niciun plan concret referitor la acesta.

Pentru ca Oltul să devină navigabil este necesară ridicarea unui baraj, cu hidrocentrală și ecluză, la Islaz, cu gură de vărsare în Dunăre.

În aceeași situație se află și Bega, dar și Prutul. Pe Bega se plimbă doar bărcile de agrement.

Între timp, state dezvoltate ale Europei precum Franța și Germania se pot lăuda cu peste 100 de râuri navigabile. Cele mai Cele mai mari și mai vestite sunt Loire, Ron, Sena și Elba.

Mai mult, Uniunea Europeană a înțeles ceea ce Ceaușescu a înțeles acum 40 de ani și a navigația pe râurile interne a devenit o prioritate. În Europa sunt amenajate peste 37.000 de kilometri de căi navigabile. Din păcate, niciunul nu este pe vreun râu românesc. Poate dacă Nicolae Ceaușescu ar mai fi trăit câțiva ani, România ar fi fost în rândul țărilor mari ale Europei la acest capitol.