SUS INIMA! Cum a fost la revolta anticomunistă de la Brașov din 15 Noiembrie 1987. Gavrilă Filichi, fostul președinte al Asociației muncitorilor brașoveni: Vor cădea toate măștile! Poporul român trebuie să afle Adevărul!

„Pentru generația de astăzi, cât și pentru cele viitoare, generațiile copiilor mei, nepoților mei, am următoarele îndemnuri: Să iubească România și pământul ei, udat cu lacrimi și stropit, din belșug, cu sânge de generațiile trecute care ne-au lăsat o Românie frumoasă și bogată. Să cunoască Istoria și să învețe din greșelile trecutului! Să-și pună conducători care-și iubesc poporul! Să lupte pentru libertatea românului de a fi stăpân în Țara lui!”, ne spunea Gavrilă Filichi, luptătorul pentru demnitate națională de la 1987.

La 36 de ani de la revolta anticomunistă de la Brașov din 15 Noiembrie 1987, reiterăm mesajul dlui Gavrilă Filichi, fostul președinte al Asociației muncitorilor brașoveni, care consideră că nu s-a schimbat mai nimic dar nu-și pierde speranța pentru adevăr:

Vor cădea toate măștile!

„La Brașov, demnitatea românilor a fost scoasă de sub semnul îndoielii. Un regim autoritar care nu scăpa nici un prilej să spună că face totul pentru bunăstarea și fericirea poporului...

Locuitorii orașului de sub poalele Tâmpei, în frunte cu "stegarii", au adus un clar mesaj de "mulțumire" regimului care se credea veșnic și infailibil. Nu eram noi mari specialiști în cultură politică, dar saltul de la "vrem căldură la copii, vrem lumină, vrem banii înapoi, hoții, hoții, nu mai vrem cartelă" la "Jos Ceaușescu ! Jos comunismul!" a fost extrem de rapid!

Umilința și bătaia de joc erau maxime, ne încorsetau groaznic, era un fel de botniță invizibilă... Răbufnirea furioasă de acum avea loc într-o zi de alegeri, când românii, supuși unui regim greu de suportat, erau chemați de stăpâni să le dea votul!

Ce avem acumi, după peste trei decenii de la acel moment de mare demnitate națională și de la Marea Vărsare de sânge românesc din Decembrie '89 ?

Avem din nou pregătiri pentru alegeri, în democrație, nu în dictatură, mă rog, un soi de democrație originală, avem niște conducători care nu mai pot de grija sănătății și bunăstării noastre și din când în când ne bagă un obiect de garderobă în față: MASCA!

Dacă acum peste trei decenii simțeam apăsarea ei, dar nu era la vedere, acum face parte din viața noastră.

Nu doresc să mai adaug prea multe, doar că noi, cei de atunci am cutezat să ne opunem asupririi, n-am murit chiar toți!

În numele celor de vârsta mea, a celor și mai bătrâni,dar mai ales în numele nepoților și strănepoților noștri, a celor fără apărare, nu voi înceta, cât va îngădui bunul Dumnezeu, să sar la gâtul celor care, sub tot felul de pretexte , umilesc acest popor blând și răbdător!

Jos masca! Sus inima!”