Teorie-șoc lansată de spionajul Rusiei după tentativa de asasinare a prim-ministrului Slovaciei

Serviciul de informaţii externe al Rusiei (SVR) a transmis miercuri că "elitele globaliste totalitar-liberale" s-ar afla în spatele tentativei eşuate de asasinare a premierului slovac Robert Fico.

SVR susţine că această acţiune a fost menită să-i intimideze pe cei care au opinii diferite şi acţionează în interesul naţiunilor lor, iar Occidentul încearcă acum să muşamalizeze crima dând vina pe un trăgător singuratic.

„Tentativa de asasinare a premierului slovac Robert Fico arată că elitele globaliste totalitar-liberale trec la o teroare politică deschisă împotriva oponenţilor lor", susţine biroul de presă al SVR

Premierul slovac, considerat un politician populist, apropiat de Rusia, a fost împuşcat de un bărbat de 71 de ani, identificat de presa de la Bratislava drept poetul Juraj Cintula, care a fost deja "inculpat pentru tentativă de omor", potrivit agenţiilor internaţionale de presă.

Ministrul slovac de interne, Matus Sutaj Estok, a declarat la 16 mai că atacatorul a acţionat de unul singur şi că nu a avut complici, dar a adăugat că atacul a avut la origine "considerente politice".

Avertisment pentru Zelenski

Separat, actualul vicepreşedinte al Consiliului Securităţii Rusiei, Dmitri Medvedev, un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat luni că Volodimir Zelenski, "în calitate de lider al unui regim ostil, este o ţintă legitimă militară pentru Rusia, indiferent de problema legitimităţii sale, după ce Kievul a decis să nu organizeze noi alegeri prezidenţiale".

În termeni legali, mandatul preşedintelui Volodimir Zelenski a expirat la 20 mai, însă, întrucât Ucraina se află sub legea marţială din cauza războiului declanşat de Rusia, organizarea de noi alegeri prezidenţiale este imposibilă, iar Zelenski va continua să-şi exercite funcţia până la viitorul scrutin.

SUA şi UE au declarat deja că, în condiţiile actuale de război, preşedintele ucrainean nu şi-a pierdut legitimitatea, o problemă pe care Moscova a început să o speculeze intens, potrivit observatorilor internaţionali.

Ucraina este în continuare recunoscută de ONU ca stat în frontierele din 1991, conform acordurilor semnate cu Federaţia Rusă după prăbuşirea URSS în 1991, chiar dacă Rusia a anexat Crimeea în 2014, iar, în 2022, alte patru regiuni ucrainene - Doneţk şi Lugansk (est), Herson şi Zaporojie (sud), deşi nici până acum Moscova nu le controlează în mod integral, în al treilea an de război.

În martie 2023, Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin pentru presupuse crime de război privind deportarea ilegală şi transferul de copii ucraineni din zonele ocupate ale Ucrainei în Federaţia Rusă.