Moda se transformă. Colectarea hainelor vechi a devenit obligatorie

 * țara noastră face un pas decisiv spre un viitor sustenabil, introducând colectarea separată a textilelor uzate începând cu 1 ianuarie 2025 * această măsură ambițioasă vizează schimbări esențiale în gestionarea deșeurilor textile, provocând cetățenii, autoritățile locale și operatorii de salubrizare să colaboreze pentru un mediu mai curat și o economie circulară eficientă

România s-a aliniat directivei-cadru a Uniunii Europene privind deșeurile, care impune colectarea separată a textilelor uzate începând cu 1 ianuarie 2025. Această măsură aduce în prim-plan necesitatea unor schimbări profunde în obiceiurile de consum și gestionare a deșeurilor textile, o provocare complexă pentru cetățeni, autorități și operatorii de salubrizare.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a explicat că întreaga țară, indiferent de mediul urban sau rural, va trebui să respecte această cerință legală. „Fără îndoială, legea se aplică într-o manieră unitară. Măsura în care această colectare a fracției textile se va face din poartă în poartă sau la puncte de colectare cu aport voluntar rămâne la latitudinea primarului. Obligația este aceea de a modifica contractele de delegare pentru serviciul de salubrizare, astfel încât, începând cu anul acesta, să avem și colectarea separată a textilelor”, a declarat ministrul.

Aceasta înseamnă că fiecare unitate administrativ-teritorială (UAT) va trebui să creeze infrastructura necesară pentru colectarea deșeurilor textile. Punctele de colectare vor fi amplasate în locuri accesibile, precum parcările supermarketurilor, pentru a facilita participarea populației la acest proces.

Reciclarea textilelor este o provocare

Ministrul a subliniat că, deocamdată, nici în România, nici în alte state ale Uniunii Europene, nu există capacitate suficientă pentru reciclarea textilelor. Procesul este unul extrem de complicat, necesitând tehnologii avansate și investiții considerabile. Cu toate acestea, textilele pot fi valorificate în mai multe moduri, inclusiv energetic.

O altă direcție este reutilizarea hainelor prin intermediul magazinelor second-hand. Ministrul a avertizat că România va trebui să fie mai vigilentă în privința transporturilor externe de haine second-hand, odată cu posibila intrare în spațiul Schengen.

Ce implică noul sistem pentru cetățeni?

Pentru mulți români, noua măsură vine cu provocarea schimbării unor obiceiuri vechi. Deșeurile textile, de cele mai multe ori, ajung la groapa de gunoi, o practică care trebuie să devină istorie. Salubristul, fie același, fie un nou operator, va trebui să asigure colectarea și transportul textilelor către instalații specializate. „Punctele de colectare pentru materialele textile nu vor arăta foarte diferit de orice alt tip de punct de colectare pentru ambalaj reciclabil”, a explicat Mircea Fechet.

Este esențial ca populația să fie bine informată despre importanța colectării separate a textilelor. Materialele textile nereciclate contribuie la poluare și pierderi economice semnificative, întrucât acestea conțin resurse care pot fi recuperate sau reutilizate.

Autoritățile locale trebuie să acționeze rapid pentru implementarea infrastructurii necesare și pentru informarea cetățenilor. Ministerul Mediului va monitoriza progresul pentru a se asigura că legislația este respectată.

Cu toate provocările, această schimbare reprezintă un pas important către o economie circulară și un mediu mai curat. Viitorul reciclării textilelor depinde, în cele din urmă, de colaborarea dintre autorități, operatori economici și cetățeni, fiecare având un rol crucial în succesul acestei inițiative.

Dan DIMA