De ce scrâșnim din dinți - bruxismul explicat în detaliu

 Bruxismul este o afecțiune al cărei principal simptom este încleștarea maxilarelor, care duce la scrâșnirea dinților. Simptomul apare mai degrabă noaptea și este un obicei inconștient, fiind numit bruxism nocturn. Există unii oameni care au acest obicei și în timpul zilei - bruxismul diurn. Despre amândouă vom vorbi astăzi.

De cele mai multe ori, bruxismul rămâne nediagosticat până la apariția problemelor dentare dezvoltate pe fondul acestei afecțiuni. Ori până ce partenerul sau partenera de somn semnalează această problemă pentru că îi tulbură odihna.

Ce este bruxismul?

Bruxismul este o afecțiune care se încadrează în clasa activităților parafuncționale, adică fără rol funcțional, așa cum sunt vorbirea, masticația sau înghițirea. Mușcarea buzelor, a obrajilor, rosul diferitelor obiecte, cum sunt capetele creioanelor sau ale pixurilor, mânerele ochelarilor, dar și rosul unghiilor sunt activități care intră în aceeași clasă parafuncțională.

Bruxismul nocturn, bruxismul diurn

Bruxismul nocturn, pe care mulți îl numesc după simptomul principal, adică scrâșnit involuntar al dinților în timpul somnului, este o afecțiune caracterizată prin frecarea sau strângerea dinților în timpul perioadelor de odihnă și somn.

Este cel mai frecvent tip de bruxism, dar și cel mai greu de diagnosticat. De regulă, diagnosticul se pune abia după ce apar problemele dentare ce derivă din măcinarea smalțului dinților sau dacă problema este sesizată de membrii familiei care aud zgomotul produs de scrâșnirea dinților pe timpul nopții.

Bruxismul diurn (adică cel din timpul zilei) se întâmplă mai rar, persoana poate conștientiza comportamentul pe care îl are și poate cere ajutor. Simptomul acestui tip de bruxism care apare în timpul zilei este reprezentat de mușcarea în mod continuu a buzelor sau a obrajilor, de roaderea pixurilor, creioanelor ori a brațelor ochelarilor sau chiar a unghiilor.

Ce alte simptome mai apar în bruxismul nocturn?

Simptomul principal al acestei afecțiuni se întâmplă în timpul somnului, astfel că persoana care suferă de bruxism nocturn nu ar avea cum ști că suferă de această tulburare de somn. Cu toate acestea, anumite simptome care pot să apară în timpul zilei ar trebui urmărite.

Acestea sunt:

dureri faciale;

• dureri și rigiditate a maxilarului;
• pocnituri ale maxilarului în timpul meselor;
• o durere de cap sâcâitoare, de-a lungul întregii zile;
• sensibilitate dentară sau dinți crăpați/căzuți.

Unele persoane se plâng și de dureri de urechi. Explicația stă în faptul că articulația care permite deschiderea și închiderea maxilarului se află foarte aproape de ureche.

Care sunt simptomele bruxismului diurn?

Bruxismul diurn este diferit de cel nocturn. Cel diurn nu este o tulburare de somn, în schimb este un obicei involuntar. Nu provoacă măcinarea dinților, ci o tensiune extremă a mușchilor din jurul maxilarului.

Iată toate simptomele: dureri în zona maxilarului;

• dureri de cap sâcâitoare;
• rigiditate a mușchilor maxilarului.

Care sunt cauzele bruxismului?

Bruxismul nu are întotdeauna o cauză unică sau identificabilă, dar putem vorbi de anumiți factori care sunt asociați cu această afecțiune. În funcție de cauze, specialiștii împart bruxismul în primar și secundar.

Bruxism primar, care apare fără a fi influențat de altă afecțiune, poate fi cauzat de:

• creșterea dinților. Este frecvent la copiii mici (aproape 40% dintre copiii aflați în perioada creșterii dinților o manifestă, conform unui studiu). În cazul lor, bruxismul se rezolvă de obicei de la sine, fără a provoca daune de durată;
• mușcătura nealiniată (în limbaj medical: ocluzia dentară incorectă). Se întâmplă fie persoanelor care nu au arcadele dentare corect aliniate, fie au dinți lipsă;
• obiceiuri vicioase care irită mucoasa bucală. Aici este vorba despre fumat, consumul de alcool, de cafea sau de droguri – toate acestea putând fi factori care influențează apariția bruxismului. Conform unei revizuiri din 2016, persoanele care fumează și consumă alcool în mod regulat au un risc de aproape două ori mai mare de a dezvolta bruxism; de asemenea, consumul a mai mult de 8 cești de cafea pe zi, crește de 1,5 ori riscul de a face această afecțiune;
• stresul. O revizuire din 2020 arată că una dintre principalele cauze la adulți, atât pentru bruxismul nocturn, cât și pentru cel diurn, este stresul.

Bruxismul secundar apare ca urmare a unei alte afecțiuni, cum ar fi:

• anxietate și depresie. S-a observat existența bruxismului la persoane care suferă de anxietate și depresie, iar această asociere se poate datora în mare parte stresului, un factor important pentru declanșarea afecțiunilor amintite;
• afecțiuni neurologice. Boala Parkinson sau Huntington sunt două afecțiuni neurologice care provoacă mișcare în timpul somnului, fapt care poate duce la bruxism;
• anumite medicamente. Bruxismul poate fi un efect secundar al anumitor medicamente, precum antidepresivele și antipsihoticele. De fapt, un studiu din 2018 a găsit o legătură între inhibitorii selectivi ai receptării serotoninei și bruxism. Dintre toate medicamentele cuprinse în studiu, Flueoxetina (Prozac) și sertralina (Zoloft) au fost găsite cel mai adesea vinovate;
• apneea. Apneea în somn este o afecțiune care determină oprirea temporară a respirației în timp ce dormim. Dincolo de faptul că influențează calitatea somnului, poate fi un factor declanșator pentru bruxism.

Cum se diagnostichează bruxismul și de către cine?

Smalțul uzat al dinților, mușchii dilatați ai maxilarului, dinții tociți, fracturați sau ciobiți, dar și coroanele dentare rupte sau deteriorate, toate acestea sunt simptome după care un medic stomatolog poate pune diagnosticul de bruxism.

Cum se tratează bruxismul?

Dacă vorbim despre un bruxism primar, renunțarea la factorii de risc este cea mai bună soluție. Dacă vorbim de un bruxism secundar, rezolvarea problemelor medicale care duc la apariția bruxismului este prima opțiune.

Tratament pentru bruxism secundar

De regulă, tratamentul pentru anxietate și depresie implică psihoterapie și tratament medicamentos pentru reducerea simptomelor, dar cum unele medicamente specifice acestor boli pot provoca bruxismul, mulți specialiști recomandă să se înceapă tratamentul cu psihoterapie. În cazul unei persoane care suferă de apnee în somn, tratamentul pentru bruxismul secundar poate consta în utilizarea unui aparat care exercită o presiune continuă pe căile respiratorii pentru a preveni întreruperile de somn.

Purtarea unei gutiere care să atenueze frecarea dinților

Dentistul îți poate recomanda purtarea unei gutiere în timpul somnului pentru combaterea simptomului principal al bruxismului nocturn. Gutiera reduce presiunea din zona maxilarului și este o barieră între dinți, reducând zgomotul de măcinare a dinților și frecarea propriu-zisă.

Medicamente

Dincolo de ibuprofen, utilizat pentru reducerea durerilor asociate bruxismului, medicul îți poate recomanda utilizarea unui medicament care să relaxeze mușchii maxilarului și să oprească măcinarea dinților. Deși se administrează pe termen scurt, poate reduce simptomele.

Terapia biofeedback

Aceasta este o formă de terapie prin care o persoană este ajutată să devină conștientă de mișcările involuntare ale corpului său și învățată să le controleze. Încă nu sunt prea multe studii despre această terapie, însă o cercetare din 2018 arată că stimularea electrică contingentă, un instrument specific terapiei biofeedback, a redus simptomele bruxismului după mai multe nopți de utilizare.

Botox

Injecțiile cu botox ar putea fi o soluție în cazurile severe de bruxism, deoarce se știe că această substanță poate paraliza mușchii responsabili de bruxism. Însă acest tratament este scump, cu atât mai mult cu cât e nevoie de intervenții regulate pentru a menține efectele.

Cum putem preveni apariția bruxismului?

Prevenirea apariției bruxismului poate fi dificilă, deoarece cauzele exacte ale acestei afecțiuni nu sunt întotdeauna clare. Cu toate acestea, există anumite măsuri pe care le putem lua pentru a reduce riscul apariției sau agravării bruxismului. Iată câteva sfaturi pentru prevenirea bruxismului:

• Gestionează stresul. Învață tehnici de reducere a stresului, cum ar fi meditația, yoga, exercițiile de respirație sau alte activități relaxante care să te ajute să te simți mai echilibrat.
• Evită consumul excesiv de stimulente. Redu sau evită consumul de cafeină, alcool și tutun, deoarece aceste substanțe pot agrava bruxismul.
• Programează-ți timp pentru relaxare înainte de culcare. Creează-ți un ritual de relaxare înainte de somn, cum ar fi cititul, ascultarea unor melodii liniștitoare sau pregătește-ți o baie caldă.
• Evită să rozi obiecte. Unele obiceiuri, precum mestecatul creionului sau a gumei în mod excesiv, pot crește tensiunea în maxilare și pot agrava bruxismul. Încearcă să fii conștient de gesturile tale și să eviți astfel de comportamente.
• Evită mestecarea alimentelor tari înainte de culcare. Nu consuma alimente care necesită un efort mare de masticație, cum ar fi gumă de mestecat sau nuci, înainte de a merge la culcare, deoarece acestea pot stimula reflexul de bruxism.
• Folosește o gutieră. Dacă medicul tău dentist consideră că ești predispus la bruxism, ar putea recomanda purtarea unei gutiere dentare pe timpul nopții. Aceasta protejează dinții de uzură și poate contribui la relaxarea mușchilor maxilari.
• Evită să-ți încleștezi dinții în timpul zilei. Dacă observi că încleștezi dinții în mod involuntar în timpul zilei, conștientizează acest obicei și forțează-te să îți relaxezi maxilarele.
• Verifică-ți ocluzia dentară. Dacă ai probleme cu ocluzia, consultă medicul dentist pentru a verifica dacă o ajustare a ocluziei poate ajuta la prevenirea bruxismului.
• Consultă un specialist. Dacă bruxismul este asociat cu alte probleme, cum ar fi apneea în somn sau alte tulburări medicale, consultă un medic specialist pentru a primi tratament adecvat.
• Este important să fii conștient de orice simptome sau semne de bruxism și să discuți cu medicul stomatolog sau cu medicul de familie pentru o evaluare corespunzătoare și pentru a primi sfaturi potrivite situației tale. În unele cazuri, bruxismul poate fi gestionat eficient cu schimbări ale stilului de viață și tehnici de relaxare, în timp ce alteori poate fi necesar un tratament specializat