Armata ucraineană are din aprilie 2023 echipamente de acest tip, însă numărul lor este secret. Ar avea cel puțin trei, potrivit unor estimări recente, dar nu fac față barajului rusesc de rachete.
La începutul lunii aprilie 2024, oficialii de la Kiev declarau că au nevoie de cel puțin 5-7 sisteme Patriot - dintre cele circa 100 pe care țările NATO le-ar avea la dispoziție - pentru a se apăra cum trebuie de atacurile rusești.
Nu este însă clar câte dintre cele 100 de sisteme Patriot sunt și operaționale. Cel mai bun exemplu este chiar România: a cumpărat șapte bucăți, pentru 3,9 miliarde de dolari, a primit deocamdată patru, însă doar unul este operațional.
Recent, președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit la Casa Albă cu omologul american, Joe Biden, și a semnalat disponibilitatea ca unul dintre sistemele deja livrate, dar nepus în funcțiune, să ajungă în Ucraina. Detaliile unui eventual transfer sunt deocamdată confidențiale.
Ce este Patriot și cum funcționează
Cuvântul în sine este un acronim din limba engleză: Phased "0," Tracking Radar to Intercept on Target, iar în limba română s-ar traduce ca rețea radar fazată pentru interceptare țintită.
Practic, o rachetă avansată de interceptare țintește un obiect pe baza informațiilor primite de la sistemele radar de înaltă performanță.
Potrivit producătorului american, compania Raytheon, sistemul poate neutraliza rachete balistice tactice, rachete de croazieră, drone și aeronave avansate.
E un sistem mobil, adică poate fi mutat cu ajutorul camioanelor, iar componentele sale sunt:
- un radar puternic,
- o stație de control,
- stații de lansare,
- un generator de energie,
- alte vehicule de sprijin.
Raytheon Technologies produce radarele și sistemele terestre, iar compania americană Lockheed Martin produce rachetele interceptoare.
Radarul sistemului are o rază de acțiune de peste 150 km și poate urmări până la o sută de ținte simultan, potrivit specificațiilor furnizate în 2015 de NATO.
Pe scurt, sistemele da baterii Patriot funcționează în câțiva pași:
- Radarul detectează și urmărește țintele reperate, apoi trimite datele către stația de control;
- Stația de control primește datele, le procesează și le trimite la stația de lansare, aflată în apropierea radarului.
- Stația de lansare adăpostește modulul de operare la distanță, lansatorul cu 16 rachete interceptoare în cele patru „tunuri”. Stația de lansare primește locația țintelor printr-o antenă;
- Interceptoarele (rachetele) sunt lansate fie manual, fie de la distanță ,din stația de control.
- Ghidarea interceptoarelor (până la nouă pentru fiecare sistem) are loc în timpul zborului cu ajutorul radarelor care urmăresc ținta, pe măsură ce rachetele interceptoare se apropie.
Sistemul are capacități diferite, în funcție de tipul de interceptor utilizat:
- Interceptorul PAC-2 folosește un focos cu fragmentare prin explozie - se detonează în apropierea rachetei inamice;
- Interceptorul PAC-3, mai nou, folosește o tehnologie mai avansată, de tip „hit-to-kill”, adică va căuta să lovească focosul rachetei balistice inamice.
Dintr-o unitate de tragere de bază a unei baterii Patriot pot face parte până la 90 de soldați, dar pentru ca ea să fie operată în luptă are nevoie de doar trei soldați în stația de control.
Cursurile de formare pentru militarii care pot utiliza și întreține Patriot durează câteva luni, în funcție de operațiune: cursul de operator al sistemului de lansare durează 13 săptămâni, iar cel de operator de control al focului durează 20 de săptămâni. Cursul de reparare a sistemului durează 53 de săptămâni.
Cine îl folosește și cât costă
Lucrările la Patriot - denumire primită în 1976 - au început în anii 1960, când Pentagonul a atribuit pentru prima dată un contract pentru construirea unui sistem avansat de apărare aeriană pe care armata americană să îl folosească împotriva unor potențiale atacuri sovietice.
În serviciu din 1981, a devenit în numai trei ani principalul sistem de rachete sol-aer utilizat de armata Statelor Unite.
Sistemul a fost folosit pentru prima dată în luptă în 1991, în Războiul din Golf. De la punerea în folosire și până acum, producătorul Raytheon a îmbunătățit sistemul de mai multe ori. Un singur sistem poate fi construit în circa doi ani.
Este considerat unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană din arsenalul american, iar experții estimează că vor rămâne în funcțiune cel puțin până în 2040.
O singură baterie Patriot nou produsă costă în jur de 1,1 miliarde de dolari - 400 de milioane de dolari pentru sistem și 690 de milioane de dolari pentru rachetele dintr-o baterie, potrivit think tank-ului Center for Strategic and International Studies.
Fiecare rachetă interceptoare poate ajunge să coste până la 4 milioane de dolari, potrivit Pentagonului.
Ele sunt folosite de circa 19 de țări, iar printre țările aliate NATO sunt: Germania, Spania, Grecia, Țările de Jos, Polonia, România și Suedia.
În 2017, România a semnat un acord de aproape 4 miliarde de dolari pentru a obține sisteme de baterii Patriot.
Livrările au început în 2020 și vor dura până în 2026.
Printre țările non-NATO care au astfel de sisteme avansate se numără Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Israel, Qatar sau Arabia Saudită.
Adauga comentariul tau