S-a descoperit că generațiile mai tinere au creierul mai mare. Care sunt efectele?

S-a descoperit că generațiile mai tinere au creierul mai mare. Care sunt efectele?

Generaţiile mai tinere au creierul mai mare. Este mai sănătos? Iată ce spun studiile despre efectele acestui lucru.

Dimensiunea creierului uman ar putea crește treptat de-a lungul timpului, iar acest lucru ar putea reduce riscul de demență la generațiile tinere, potrivit unei noi cercetări.
În cadrul studiului au fost scanate imagistic creierele a peste 3.000 de persoane, cu vârste cuprinse între 55 și 65 de ani, și s-a constatat că cei născuți în anii 1970 au un volum cerebral global cu 6,6% mai mare decât cei născuți în anii 1930.

Generațiile mai tinere au creierul mai mare

De asemenea, membrii Generației X aveau un volum de materie albă cu aproape 8% mai mare și un volum al suprafeței materiei cenușii cu aproape 15% mai mare decât membrii aşa-zisei Generații tăcute.
O parte specifică a creierului, numită hipocampus, care joacă un rol important în memorie și învățare, și-a extins volumul cu 5,7% de-a lungul generațiilor succesive studiate.
Acest lucru a fost valabil chiar și după ce s-au luat în considerare alți factori care au contribuit, cum ar fi înălțimea, vârsta și sexul.

„Deceniul în care se naște cineva pare să aibă un impact asupra dimensiunii creierului și, potențial, asupra sănătății creierului pe termen lung. Genetica joacă un rol major în determinarea dimensiunii creierului, dar descoperirile noastre indică faptul că influențele externe – cum ar fi factorii de sănătate, sociali, culturali și educaționali – pot juca, de asemenea, un rol.”, explică neurologul Charles DeCarli de la Universitatea Davis din California, care a condus cercetarea.

În prezent, demența afectează zeci de milioane de persoane la nivel mondial, iar pe măsură ce populația îmbătrânită a lumii își mărește dimensiunile, diagnosticele pentru această boală sunt pe cale să se tripleze în următoarele trei decenii.
Dar iată un lucru dătător de speranță de luat în considerare: în ultimele trei decenii, incidența demenței în SUA și Europa a scăzut cu aproximativ 13% în fiecare deceniu.
Riscul absolut de demență pare să fie în scădere pentru generațiile mai tinere, posibil din cauza unui stil de viață și a unei educații mai sănătoase.
Demența este marcată de o subțiere a materiei cenușii a creierului, numită cortex, care joacă un rol în memorie, învățare și raționament, printre multe alte procese cognitive.
Deoarece creierul bolnav se micșorează treptat în timp, este logic că a avea mai mult volum la început ar putea ajuta la protejarea împotriva pierderilor legate de vârstă.

Într-adevăr, studiile au arătat că performanța cognitivă este mai bună la pacienții cu Alzheimer cu un cap mai mare, ceea ce susține această așa-numită „ipoteză a rezervei cerebrale”.
Pentru a vedea dacă dimensiunea creierului ar putea explica incidența mai scăzută a demenței la generațiile mai tinere, deCarli și colegii săi au folosit datele colectate de Framingham Heart Study, care a urmărit starea de sănătate a persoanelor născute între anii 1930 și 1980.
Atunci când participanții au împlinit vârsta cuprinsă între 55 și 65 de ani, ceea ce s-a întâmplat între 1999 și 2019, au fost supuși la o imagistică prin rezonanță magnetică a creierului lor. Aceste date au fost puse la dispoziție abia în octombrie 2023.

Sărind peste rezultate, deCarli și colegii săi arată că generațiile mai tinere au volume cerebrale mai mari, atât în general, cât și la nivel regional.
De asemenea, echipa nu i-a comparat doar pe cei născuți în anii 1930 cu cei din anii 1970. Cercetătorii și-au repetat analiza în rândul a 1.145 de adulți de vârstă similară care s-au născut și în anii 1940 și 1950.
Încă o dată, constatările lor au dezvăluit o creștere constantă și consecventă a volumului creierului, deceniu după deceniu – un efect care, potrivit cercetătorilor, este mic pentru individ, dar „probabil substanțial la nivelul populației”.

Creierele mai mari sunt mai sănătoase, nu neapărat mai inteligente

„Structuri cerebrale mai mari, precum cele observate în studiul nostru, pot reflecta o mai bună dezvoltare a creierului și o mai bună sănătate a creierului. O structură mai mare a creierului reprezintă o rezervă cerebrală mai mare și poate amortiza efectele la sfârșitul vieții ale bolilor cerebrale legate de vârstă, cum ar fi Alzheimer și demențele conexe.”, emite ipoteza DeCarli.

Cu toate acestea, neuroștiințele nu sunt întotdeauna de acord dacă volumul creierului este un indicator adecvat pentru rezerva cerebrală. Unele studii nu au reușit să arate nicio asociere între performanța memoriei și volumul creierului în timp.
La urma urmei, dimensiunea nu este totul când vine vorba de funcția creierului. Nu te face neapărat mai deștept. Dar ar putea oferi un bun tampon pentru deteriorarea care vine odată cu vârsta.

Exercițiile fizice regulate, de exemplu, sunt legate de un volum cerebral mai mare în regiunile de memorie și de învățare. În timp ce o dietă proastă, consumul de alcool și izolarea socială par să aibă efectul invers.
Un studiu recent privind sărăcia a constatat că materia albă se poate degrada din cauza unei pierderi de densitate în conexiunile neuronale și a unei pierderi a stratului protector care ajută neuronii să trimită rapid mesaje. Veniturile mai mari par să protejeze împotriva acestui efect.

„O conectivitate sporită ar putea explica constatarea noastră privind creșterea volumului materiei albe… și se potrivește bine cu ipoteza de eșafodaj a rezervei cognitive. Structura mai mare a creierului, care poate reflecta o dezvoltare îmbunătățită a creierului și sănătatea creierului, este cel puțin una dintre manifestările unei rezerve cerebrale îmbunătățite care ar putea amortiza efectul bolilor de la sfârșitul vieții asupra demenței incidente.”, au scris Charles deCarli și colegii săi.
Sursa: descopera-mistere.ro