România va închide peste 30 de puncte de frontieră de la 1 ianuarie. Ce se întâmplă cu angajații

Începând cu data de 1 ianuarie 2025 se închid definitiv următoarele puncte de trecere a frontierei de stat a României:

1. La frontiera româno-ungară:
2. Petea, judeţul Satu Mare – rutier;
3. Carei, judeţul Satu Mare – feroviar;
4. Urziceni, judeţul Satu Mare – rutier;
5. Valea lui Mihai, judeţul Bihor – feroviar şi rutier;
6. Săcuieni, judeţul Bihor – rutier;
7. Episcopia Bihor, judeţul Bihor – feroviar;
8. Borş, judeţul Bihor – rutier;
9. Salonta, judeţul Bihor – rutier şi feroviar;
10. Vărşand, judeţul Arad – rutier;
11. Curtici, judeţul Arad – feroviar;
12. Tudor Vladimirescu, judeţul Arad – rutier RO-LA;
13. Turnu, judeţul Arad – rutier;
14. Nădlac, judeţul Arad – rutier:
15. Nădlac II, judeţul Arad – rutier;
16. Cenad, judeţul Timiş – rutier;
17. Borş II, judeţul Bihor – rutier;
18. Beba Veche, judeţul Timiş – rutier;
19. La frontiera româno-bulgară:
20. Calafat, judeţul Dolj – rutier, feroviar;
21. Bechet, judeţul Dolj – rutier (bac) şi portuar;
22. Corabia, judeţul Olt – portuar;
23. Turnu Măgurele, judeţul Teleorman – rutier (bac) şi portuar;
24. Zimnicea, judeţul Teleorman – rutier (bac) şi portuar;
25. Giurgiu, judeţul Giurgiu – rutier, feroviar şi portuar;
26. Olteniţa, judeţul Călăraşi – portuar;
27. Călăraşi (Chiciu), judeţul Călăraşi – rutier (bac) şi portuar;
28. Ostrov, judeţul Constanţa – rutier;
29. Lipniţa, judeţul Constanţa – rutier;
30. Dobromir, judeţul Constanţa – rutier;
31. Negru Vodă, judeţul Constanţa – rutier şi feroviar;
32. Vama Veche, judeţul Constanţa – rutier;
33. Giurgiu II, judeţul Giurgiu – rutier (bac).
34.  

III. Puncte de trecere a frontierei situate la Marea Neagră şi Dunărea maritimă: Brăila, judeţul Brăila – portuar;

1. Cernavodă, judeţul Constanţa – portuar; 

„În ceea ce privește frontierele terestre, în data de 12 decembrie 2024 a fost adoptată de către Consiliul Uniunii Europene decizia de eliminare, începând cu data de 1 ianuarie 2025, a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Republica Bulgaria și România. În acest sens, este necesară adoptarea măsurilor organizatorice pentru eliminarea obstacolelor la frontierele interne cu Republica Ungaria și Republica Bulgaria, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2025”, se arată în Nota de fundamentare a documentului.

În ceea ce privește activitatea Poliției de Frontieră Române, potrivit art. 23 din Codul Frontierelor Schengen, absența controlului la frontierele interne nu aduce atingere exercitării competențelor polițienești de către Poliția de Frontieră Română în zona de competență. Aceste activități nu au ca obiectiv controlul la frontiere, ele au ca scop combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere.

Potrivit notei de fundamentare, eliminarea controalelor la frontierele interne implică necesitatea sporirii măsurilor de asigurare a ordinii și siguranței publice, în condițiile în care în prezent România se confruntă cu o paletă variată de modalități de migrație ilegală, având în vedere poziția sa geografică, la confluența dintre Orient – ca zonă de plecare a migranților și Occident – ca spațiu de destinație al migrației ilegale.

În acest sens, în vederea asigurării mijloacelor necesare pentru reintroducerea controalelor la frontiera internă se impune stabilirea în sarcina administratorilor imobilelor în care au funcţionat punctele de trecere a frontierei de stat a obligației de a dispune măsurile necesare în vederea conservării acestora, precum şi a perimetrului aferent.

Potrivit documentului citat, “cooperarea transfrontalieră în materie de asigurare a respectării legii este esențială pentru a face față amenințărilor de securitate și pentru a asigura buna funcționare a spațiului Schengen. Este esențial ca persoanele să fie împiedicate să se sustragă autorităților prin simpla deplasare dintr-un stat membru în altul. Cooperarea transfrontalieră între autoritățile de frontieră române, ungare și bulgare va contribui la îmbunătățirea prevenirii, a depistării și cercetării infracțiunilor în Spațiul Schengen. O astfel de cooperare consolidată include acțiuni transfrontaliere între statele membre, cum ar fi urmăririle transfrontaliere și supravegherea transfrontalieră, precum și acțiuni transnaționale, cum ar fi operațiunile comune, care implică trimiterea în misiune temporară a unor polițiști de frontieră în alte state membre. Echipamentele și dotările existente în punctele de trecere a frontierei de stat în discuție vor fi utilizate în cadrul instituțiilor care le au în patrimoniu, în funcție de nevoile operative sau vor fi supuse prevederilor legale referitoare la disponibilizarea, valorificarea și transferul fără plată al bunurilor aflate în administrarea instituțiilor publice. Punctul de trecere Calafat, județul Dolj, în regim portuar, rămâne deschis circulației internaționale.”