Ghilimelele în limba română. Folosirea corectă a ghilimelelor

Folosirea ghilimelelor, deşi poate părea o chestiune minoră, reprezintă o problemă serioasă - observăm noi, în urma primirii a sute de articole de la colaboratorii Scientia - pentru mulţi dintre noi. Şi nu e vorba despre persoane neinstruite, ci, am spune, dimpotrivă.

Înainte de a vorbi despre cum se pun şi cum nu se pun ghilimelele, iată ce spune Academia Română despre ghilimele la adresa http://www.academiaromana.ro/alteInfo/pag_gramaticaLR.htm (am corectat erorile de scriere):

"Punctuaţia limbii române [...] este reglementată în continuare oficial prin Îndreptarul ortografic, ortoepic şi de punctuaţia, ediţia a V-a, 1995, apărut sub egida Academiei Române (de remarcat că Îndreptarul nu mai trebuie respectat sub primele două aspecte incluse în titlul său, faţă de care DOOM2 a adus unele modificări).

În ce priveşte ghilimelele sau semnele citării, în Îndreptar, § 268 (p. 79), se indică singura formă admisă pentru ghilimelele româneşti: „...”. La acestea se adaugă ghilimelele «» (zise şi „franţuzeşti”) - care se folosesc, în general, în scrisul românesc pentru a marca un pasaj care se doreşte a fi pus între ghilimele în cadrul unui enunţ mai mare plasat între ghilimelele româneşti.

Absenţa acestor semne de pe tastatura obişnuită a calculatoarelor - care respectă uzul altor limbi, de cele mai multe ori al englezei - nu trebuie să ducă la înlocuirea ghilimelelor româneşti cu variante străine şi cu atât mai puţin cu forme hibride.  

În cel mai rău caz, s-ar putea accepta şi folosirea altor forme, cu condiţia, cel puţin, să nu se recurgă la combinaţii hibride (precum „...' etc.) şi să se procedeze consecvent în cadrul aceluiași text".

Semnele citării sau ghilimelele corecte sunt: „…” ori «…». Cu toate acestea, pe Scientia, din motive de "tastatură", folosim varianta englezească a ghilimelelor ("..."), deşi ne străduim să respectăm toate regulile de scriere ale Academiei Române.

 

Sursa:scientia.ro