Vulcanul Krakatau: Erupția enormă care s-a auzit în jurul lumii

 Cutremurele, evenimentele climatice și tsunami-urile cauzate de erupția vulcanului Krakatau din 1883 s-au făcut simțite pe o distanță de mii de kilometri. Vulcanul Krakatau a produs un cataclism de o forță nemaipomenită, care a ucis peste 36.000 de oameni.

Explozia a fost mai violentă decât cea produsă de cea mai puternică armă nucleară detonată vreodată și a fost auzită în întreaga lume.

O dimineață ce nu părea să anunțe nimic

În dimineața de 26 august 1883, locuitorii de pe insula Krakatau, din Strâmtoarea Sunda, din Indonezia, pe atunci teritoriu al Companiei Olandeze a Indiilor de Est, s-au trezit la fel ca în oricare altă zi.

Deși din cele trei conuri vulcanice de pe insulă ieșea fum, oamenii și-au văzut de treburile zilnice.

Nu era un fenomen neobișnuit, fiindcă pe insulă existau trei vulcani activi. Nu părea să existe motiv de alarmare. Însă oamenii ar fi trebuit să se îngrijoreze.

Până în seara următoare, fumul s-a transformat într-o erupție care avea să zguduie insula și să acopere cu cenușă 70% din suprafața sa. Erupția și valurile tsunami care au urmat au ucis peste 36.000 de oameni.

Impactul erupției a fost resimțit până la New York, iar zgomotul produs este considerat cel mai puternic înregistrat vreodată pe Pământ. Chiar și după un secol și jumătate, explozia încă este considerată una dintre cele mai distrugătoare din istorie.

Vulcanul Krakatau și filmul unui dezastru

Activitatea seismică în urma căreia a erupt vulcanul Krakatau a început cu câteva luni înainte. În luna mai a anului 1883, fumul și aburul au început să iasă pe conul din extremitatea nordică, Perboewatan.

S-au raportat câteva explozii minore, precum și valuri mari în Oceanul Indian. Seismologii au înregistrat fenomenul, însă nu l-au considerat alarmant. Apoi, în iunie, vulcanul Krakatau a erupt a doua oară, iar insula a fost acoperită de fum timp de o săptămână.

Se crede că această explozie a declanșat a treia și cea mai periculoasă dintre erupții, deoarece, după ce fumul s-a dispersat, au putut fi observate două coloane de cenușă ridicându-se de pe insulă.

Până la începutul lunii august, fumul a continuat să iasă din vulcanul Krakatau, iar aerul era plin de cenușă. Însă pe insulă mai avuseseră loc erupții și încă nu se întâmplase nimic îngrozitor.

Asta, până pe 26 august, la ora 14:00, când vulcanul Krakatau a „scuipat” un nor dens de cenușă, care a acoperit insula și s-a ridicat la altitudinea de 27 de kilometri. A urmat o serie de erupții, iar la fiecare zece minute avea loc câte o explozie zgomotoasă.

Marinarii de pe vasele din apropiere au simțit efectele exploziilor: cantități mari de cenușă și piatră încinsă au căzut din cer direct pe punțile vaselor. Peste noapte, două valuri tsunami pornite din Krakatau au lovit insulele Java și Sumatra, care se aflau la 40 de kilometri de vulcan.

Patru explozii enorme

Până dimineața următoare, erupțiile au crescut în intensitate și au culminat cu patru explozii enorme. Prima a avut loc pe Perboewatan, conul cel mai nordic, și cea de-a doua pe Danan, conul central.

Însă cea mai dezastruoasă a fost cea de-a treia explozie produsă de vulcanul Krakatau. Pe 27 august, la ora 10:02, vulcanul a erupt cu un zgomot considerat, până acum, cel mai mare produs vreodată, atingând 310 decibeli.

Prin comparație, intensitatea sunetului bombelor atomice aruncate la Hiroshima și Nagasaki a fost de 248 de decibeli. Experții cred că toți cei care s-au aflat pe o rază de 16 kilometri de la locul exploziei au surzit instantaneu. De altfel, 140 de decibeli este pragul la care, fără echipament de protecție, vei surzi.

Explozia a fost atât de puternică, încât a fost auzită de locuitorii din Perth, Australia, la o distanță de 3.050 de kilometri, precum și din locuitorii din Insula Rodrigues, la o distanță de 4.830 de kilometri.

Vulcanul Krakatau, mai devastator decât cea mai puternică armă nucleară detonată vreodată

S-a estimat că energia eliberată de explozia de la Krakatau a fost egală cu circa 200 de megatone de TNT. „Bomba țarului”, cea mai puternică armă nucleară detonată vreodată, a eliberat numai echivalentul a circa 57 de megatone de TNT.

Până la ora 10:41, mai rămăsese doar o treime din insula Krakatau. Doar cel de-al treilea con, Rakata, mai era vizibil (deși era pe jumătate scufundat în ocean). Alunecarea de pământ a declanșat cea de-a patra și ultima explozie.

Exploziile au fost mortale în sine, însă au declanșat un lanț de evenimente care s-a făcut simțit la mare depărtare și mult timp după aceea. Tsunami-urile cauzate de erupție au atins înălțimea de 30 de metri.

Coasta Sumatrei a fost devastată de valuri și eroziune cauzată de erupție. Unda de șoc cauzată de cea de-a treia explozie s-a propagat la o distanță de 1.080 de kilometri de insulă. În cele din urmă, după două zile devastări, vulcanul Krakatau a tăcut.

Însă insula dispăruse aproape în totalitate.

Zeci de mii de morți

În lunile de după erupția vulcanului Krakatau, căpitanii de vase și gărzile de coastă au relatat că au zărit nenumărate cadavre și resturi umane plutind în mare, acoperite cu cenușă vulcanică. La un an după explozie, mai multe astfel de cadavre au ajuns la mal în Africa de Sud.

După câțiva ani, olandezii au stabilit că numărul victimelor făcute de vulcanul Krakatau se ridica la 36.417. Nu toate victimele erau de pe insulă. În Sumatra au existat 1.000 de morți.

Niciunul dintre cei 3.000 de locuitori de pe insula apropiată, Sebesi, nu a supraviețuit. Cei care au supraviețuit au resimțit timp de mulți ani efectele erupției.

Fenomene ciudate pe cer

Climatul din statul american California a fost, și el, influențat de dezastru: în San Diego și Los Angeles s-au înregistrat ploi record. De cealaltă parte, cerul de deasupra coastei estice s-a aprins ca un foc.

Ani de zile după erupție, au fost relatate fenomene meteo ciudate, precum și culori neobișnuite pe cer. Potrivit unor relatări, Luna a devenit albastră (sau uneori verde), iar Soarele – purpuriu.

Toate acestea au fost atribuite norului vulcanic rezultat în urma erupției din Krakatau din 1883. Până în 1927, erupțiile au continuat pe insulă, dar niciuna nu s-a apropiat de cea mai zgomotoasă erupție din istorie.

O a doua insulă s-a format din cenușa acestei explozii majore, insulă cunoscută azi drept „Copilul Krakatau”, sau „Anak Krakatoa”. Între 2009 și 2012, Anak Krakatau a erupt, însă în 2018 s-a prăbușit.

Astăzi, are lungimea de doar 1,6 kilometri, însă are înălțimea de peste 400 de metri și continuă să aibă mici erupții. Mai grav este că vulcanul crește cu 4,8 metri în fiecare an.