Via Transilvanica, ”Camino de România” din Suceava și până la malul Dunării, este aproape gata. Se poate parcurge în două săptămâni

 Via Transilvanica, traseul de drumeție lung de 1.400 de kilometri, este foarte aproape de finalizare. În prezent se derulează procesul de instalare a bornelor pe teritoriul județului Alba, ultimul care a rămas nemarcat.

Cu o lungime de aproximativ 278 de kilometri, drumul cultural-turistic acoperă în Alba zona Blaj – Orăștie, trecând prin Blaj, Alba-Iulia, locul Marii Uniri, Sebeș și Cugir. Finalizarea întregului traseu este preconizată pentru luna septembrie, când va avea loc și inaugurarea acestuia.

Traseul va putea fi parcus doar pe jos sau cu bicicleta şi în viitor are şansa să devină un fel de Camino de Romnânia, după modelul Camino de Santiago - una dintre cele mai celebre rute parcurse în fiecare an de peregrini din toată lumea. Via Transilvanica va avea ca punct de pornire Putna și se va finaliza pe malul Dunării, la Drobeta Turnu-Severin. Se vor parcurge județele Suceava, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Caraș Severin și Mehedinți.

”Din experienţa noastră de drumeţi, traseul se poate parcurge în mai multe săptămâni, în totalitate sau parţial, în câteva zile, după puterea şi dorinţa călătorului. Infrastructura Via Transilvanica va oferi acces la apă potabilă, cazare şi masă, dar şi la informaţii istorice şi culturale ale diferitelor zone geografice. Luând în considerare diversitatea etnică de pe parcursul acestuia, Via Transilvanica îşi propune să redescopere lucruri uitate sau neştiute de publicul larg”, susțin reprezentanții Asociaţiei Tăşuleasa 

 

 

Ultimele borne sunt instalate în județul Alba

Iniţiatorii proiectului estimează că de acest drum, odată finalizat, se vor bucura anual 200.000 de persoane. ”Ne-au inspirat potecile de pelerinaj din Spania și cele de anduranță din Statele Unite sau India, am văzut că astfel de drumuri au influențat culturi, au format comunități și au contribuit la dezvoltarea zonelor pe care le străbăteau. Via Transilvanica este un drum curajos fiindcă ne face să redescoperim repere și să vorbim despre cine suntem noi cu adevărat, de la firul de iarbă de la malul Dunării până la crestele munților. Via Transilvanica este identitate. Pentru că ne oferă șansa să ne cunoaștem mai bine istoria și astfel să ne înțelegem mai bine pe noi - ca nație”, astfel este prezentat proiectul pe site-ul oficial.

 

Șase regiuni istoric-culturale

 

Via Transilvanica este împărțită în șapte regiuni istoric‑culturale: Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Valea Mureșului, Terra Daco‑Romana și Valea Cernei. Traseul se mai împarte și în cele zece județe pe care le străbate. Drumețul poate să‑și aleagă să parcurgă pe jos, pe bicicletă sau călare o regiune, un județ, sau să își configureze un traseu de câteva zile.

 

 

Foto: viatransilvanica.com

Traseul este marcat în culorile specifice: portocaliu și alb (săgeată portocalie pentru direcția Drobeta Turnu‑Severin și albă pentru direcția Putna). Marcajul specific este un T portocaliu, într‑un cerc de aceeași culoare, pe un fundal alb. Trecerile de drumeți (pietoni) vor fi semnalizate cu tăblițe specifice, la fel ca avertismentele întâlnite pe traseu. La fiecare kilometru, o bornă kilometrică din andezit, cu logo-ul VT și o sculptură (realizate de sculptori studenți) arată kilometrul și faptul că drumețul se află pe drumul cel bun.

Se recomandă citirea fiecărei descrieri de traseu înainte de a porni spre parcurgerea acestuia și programarea din timp a cazărilor și meselor propuse în ghidul prezent. ”Costurile vor acoperi un minim de cheltuieli pentru serviciile oferite de micro‑investitorii locali sau de localnicii‑gazde. La majoritatea cazărilor se oferă și un mic dejun tradițional și cina poate fi comandată în prealabil, iar pe parcursul drumeției de peste zi, se pot face cumpărături din magazinele locale sau se poate lua masa în orașele mai mari, care dispun de restaurante”, se mai susține în ghid.