Adăposturile civile ale Iașului, la mâna gospodinelor! Curtea de Conturi, chemată să facă ordine

* multe dintre aceste spaţii aflate la subsolurile blocurilor sunt acum „boxe” pentru butoaiele cu murături şi varză sau pur şi simplu au fost transformate în spaţii de depozitate a lucrurilor care nu ne mai trebuie prin casă * „Trebuie să fim realiști, avem nevoie de o strategie națională de adăpostire, după modelul țărilor civilizate, precum SUA, Germania sau Suedia”, a spus Mihai Chirica, primarul Iașului

Într-o perioadă în care amenințările de securitate revin în prim-planul agendei publice, oficialii guvernamentali constată cu uimire că ne confruntăm cu o realitate alarmantă: numărul adăposturilor antiaeriene este insuficient. Semnalul de alarmă a fost tras de nimeni altul decât șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, care a solicitat Curții de Conturi declanșarea unui audit amplu pentru a evalua starea reală a adăposturilor civile la nivel național.

Anii de nepăsare și dezinteres postdecembrist au lăsat urme adânci. Adăposturile construite cândva în subsolurile blocurilor au ajuns, după 1990, în mâinile proprietarilor privați. Lipsa întreținerii, dublată de un cadru legal neclar și de lipsa fondurilor, a dus la degradarea constantă a acestor spații vitale.

„România a cam lăsat baltă adăposturile civile”, a recunoscut, fără ocol, primarul Iașului, Mihai Chirica. Edilul a precizat că, în urma unui audit efectuat anul trecut asupra întregului sistem de protecție civilă din Iaşi s-au evidențiat multiple deficiențe, fapt care a condus la reintroducerea din acest an a unei taxe speciale pentru strângerea de fonduri necesare reabilitării adăposturilor.

Taxa prevede ca din acest an ieşenii să achite o taxă de protecţie civilă vare reprezintă doi la sută din valoarea impozitului pe clădiri, dar nu mai puţin de 10 lei. Aceeaşi taxă de protecţie civilă trebuie plătită şi în momentul autorizării lucrărilor pentru construcţiile la care este obligatorie realizarea de adăposturi civile, însă cuantumul acestei taxe este de 0,2 la sută din valoarea clădirilor rezidenţiale sau anexă care au aria mai mare de 600 de metri pătraţi. 

Primăria Iași își propune să sprijine asociațiile de proprietari pentru reactivarea adăposturilor aflate în subsolurile blocurilor private, într-o încercare de a salva ce se mai poate salva.

Datele oficiale arată că în Iași există în prezent 135 de adăposturi de protecție civilă, publice sau private. Sunt şi alte 159 spații care ar putea fi amenajate, însă multe dintre ele nu mai corespund cerințelor de siguranță pentru că nu au ieşire de rezervă, instalaţii de ventilare sau grupuri sanitare. Mai mult decât atât, multe dintre aceste spaţii aflate la subsolurile blocurilor sunt acum „boxe” pentru butoaiele cu murături şi varză sau pur şi simplu au fost transformate în spaţii de depozitate a lucrurilor care nu ne mai trebuie prin casă. „Trebuie să fim realiști, avem nevoie de o strategie națională de adăpostire, după modelul țărilor civilizate, precum SUA, Germania sau Suedia”, a subliniat Chirica.

România, dacă dorește să își protejeze cetățenii în fața unor posibile crize viitoare, trebuie să adopte măsuri similare și să impună respectarea strictă a acestor norme. Rămâne de văzut dacă semnalul de alarmă tras va declanșa o reformă reală sau dacă, din nou, va fi îngropat sub un strat gros de indiferență.

La începutul acestui an, Primăria Iași a făcut publică o listă cu 122 de adăposturi civile pe care le are în evidență.

Spre deosebire de municipalitate, Inspectoratul pentru Situații de Urgență a publicat, cu trei ani în urmă, a listă similară, însă aceasta era mult mai vastă: 170 de adăposturi. Acestea se află în cartierele Centru,Păcurari, Gară, Nicolina, Tătărași, Grădinari, Dacia, Zona Industrială, Bularga, Bucium, Mircea cel Bătrân, Galata, Alexandru cel Bun.

Din taxa „de protecție civilă” instituită de municipalitate la începutul anului (reprezintă 2% din valoarea impozitului pe proprietate) se estimează că se vor aduna 1,7 milioane lei, banii urmând a fi utilizați tocmai pentru întreținerea acestor adăposturi, aflate în stare precară. Laura RADU, Carmen DEACONU