Livrat la ușă, revoluția platformelor de livrare și prețul ascuns al comodității

 * în ultimii ani, platformele de livrare au devenit parte integrantă a peisajului urban, transformând modul în care oamenii cumpără și consumă * fie că este vorba despre mâncare, produse de uz casnic sau chiar medicamente, serviciile de livrare au pătruns în viața cotidiană, oferindu-le consumatorilor comoditatea de a primi aproape orice direct la ușă * această tendință ridică și întrebări esențiale: sunt aceste platforme un motor al progresului economic sau ascund ele costuri mai profunde, sociale și economice?

Pandemia de COVID-19 a accelerat adoptarea serviciilor de livrare, iar expansiunea lor pare să nu dea semne de încetinire. În România, platforme precum Glovo, Bolt Food, Tazz sau Uber Eats au devenit indispensabile, mai ales în mediile urbane. Ele au adus beneficii semnificative economiei locale prin facilitarea accesului micilor afaceri la un public mai larg.

Pentru restaurantele mici, lipsa unei prezențe digitale ar fi echivalat cu falimentul în perioada pandemiei. „Datorită platformelor, am reușit să supraviețuim. Clienții continuă să comande online chiar și acum, ceea ce ne ajută să ne menținem pe linia de plutire”, spune Andreea, proprietara unei mici pizzerii din Iași.

Totuși, odată cu această revoluție, micii antreprenori se confruntă cu o problemă majoră: comisioanele ridicate percepute de platforme, care pot ajunge până la 30%. „Am zile în care mă întreb dacă merită. La final de lună, profitul e mult mai mic decât părea inițial”, adaugă Andreea.

Curierii, eroii nevăzuți sau victimele unui sistem inechitabil?

La baza acestei economii a livrărilor se află curierii, ale căror condiții de muncă sunt adesea ignorate. Pe hârtie, flexibilitatea pare atrăgătoare: ei pot lucra când și cât doresc. În realitate, lucrurile stau diferit.

Mihai, curier de aproape trei ani, povestește că depinde de volumul comenzilor și de algoritmi care nu sunt mereu transparenți. „Există zile bune, dar sunt și zile în care abia acoper costurile. După ce plătesc combustibilul, întreținerea bicicletei și mâncarea, îmi rămâne foarte puțin”, spune bărbatul.

Curierii sunt tratați, în general, ca lucrători independenți, ceea ce înseamnă că nu beneficiază de protecții sociale – concedii medicale, asigurare de sănătate sau pensie. În plus, stresul cauzat de termenele limită și volumul mare de livrări poate duce la epuizare. „De multe ori simt că nu contează ce fac. Pentru unii sunt doar o notificare în aplicație, nu un om care pedalează prin ploaie”, adaugă Mihai.

Un consumator mai comod, dar mai puțin implicat

Această explozie a livrărilor reflectă schimbări importante în obiceiurile consumatorilor. Oamenii preferă să plătească pentru confort, economisind timp. Studiile recente arată că, pentru mulți, comoditatea livrării a devenit mai importantă decât prețul produselor.

Totuși, această comoditate vine cu un cost ascuns. Fiecare comandă de livrare implică emisii de carbon și o creștere a ambalajelor de unică folosință, care ajung să aglomereze gropile de gunoi. În plus, dependența de platforme poate duce la alienarea comunității locale. Spre exemplu, vizitele la piață sau la micii comercianți sunt înlocuite de interacțiuni impersonale prin aplicații.

Binecuvântare sau problemă?

Platformele de livrare au adus indubitabil beneficii economiei moderne, facilitând accesul la produse și servicii într-un ritm fără precedent. Totuși, acest progres rapid nu este lipsit de provocări. Micii antreprenori se confruntă cu costuri mari, curierii lucrează adesea în condiții precare, iar impactul asupra mediului este departe de a fi neglijabil.

Consumatorii pot sprijini afacerile locale comandând direct, reducând dependența de intermediari. De asemenea, o reglementare mai strictă ar putea oferi curierilor mai multe drepturi și beneficii sociale. În cele din urmă, viitorul acestui model de afaceri depinde de echilibrul dintre inovație, responsabilitate socială și sustenabilitate.

Așadar, este timpul să ne întrebăm: cât de mult suntem dispuși să plătim pentru comoditatea noastră – nu doar în bani, ci și în consecințe sociale și ecologice?

Maura ANGHEL