Educația sexuală în școli, cheia pentru un viitor informat sau subiect tabu?

 * un subiect care continuă să aprindă spirite și să împartă opinii în tabere opuse, educația sexuală în școli este mai mult decât o simplă dezbatere academică – este o problemă care modelează viitorul unei generații * în timpuri în care accesul la informații este mai rapid decât oricând, copiii și adolescenții sunt expuși la o avalanșă de mesaje contradictorii despre sexualitate * alegerile nefericite au și consecințe – România este una din țările aflate în clasamentul cu cele mai multe mame minore

Clopoțelul sună schimbare în școlile din România. Subiectul educației sexuale în programa școlară a devenit un teren fertil pentru dezbateri, emoții puternice și, uneori, lupte ideologice. Este oare timpul să facem acest pas sau rămânem captivi unor temeri colective? Este una dintre întrebările tot mai des auzite.

Statistici recente arată o realitate greu de ignorat: România este printre țările cu cele mai ridicate rate ale sarcinilor în rândul adolescentelor din Europa și cu o prevalență îngrijorătoare a bolilor cu transmitere sexuală la tineri. În aceste condiții, educația sexuală nu mai pare o opțiune, ci o necesitate stringentă.

„De ce să vorbim despre asta?”

Pentru Maria, o elevă de 16 ani, întrebările despre propriul corp și relații au fost întotdeauna un puzzle complicat. „Nu știam ce este normal și ce nu. Am auzit lucruri de la prieteni, dar era mereu contradictoriu”, spune ea. Maria este doar una dintre miile de adolescenți care se confruntă cu dileme legate de sexualitate, sănătate și relații. Lipsa informațiilor clare îi lasă vulnerabili la mituri și riscuri.

Totuși, beneficiile nu sunt doar individuale. „O societate informată devine mai sănătoasă, mai sigură”, adaugă Radu, un coleg de-al ei. Programele similare din alte țări europene au demonstrat deja o scădere a comportamentelor riscante și o mai bună comunicare între părinți și copii.

Controversele care aprind spiritele

Pe de altă parte, tema continuă să provoace discuții aprinse în cancelarii, săli de ședințe și chiar biserici. Unii părinți și organizații conservatoare susțin că educația sexuală poate influența negativ copiii sau că ar trebui să fie strict responsabilitatea familiei. „Nu vreau ca fiul meu să fie expus la informații nepotrivite vârstei”, declară Ana, o mamă din Iași.

Dezbaterea a luat accente politice, iar termenii folosiți – „obligatoriu” versus „opțional” – au alimentat o polarizare și mai profundă. În timp ce unii cer ca educația sexuală să fie adaptată vârstei și nevoilor elevilor, alții solicită eliminarea completă a acesteia din curriculum.

Pentru cadrele didactice, situația nu este mai puțin complicată. „Avem nevoie de pregătire suplimentară, materiale adaptate și susținere din partea părinților”, spune Andrei Popescu, profesor de biologie. Mulți profesori admit că se simt incomod să abordeze aceste subiecte din cauza lipsei unei metodologii clare sau a fricii de reacții negative. Pe de altă parte, Biserica nu încurajează deloc un astfel de demers.

Subiectul rămâne unul fierbinte, dar un lucru este clar: viitorul educației sexuale colaborarea dintre profesori, părinți și decidenți politici. Într-o societate modernă, unde informația circulă necontrolat pe internet, lipsa unei educații sexuale bine structurate poate lăsa generații întregi vulnerabile.

Schimbarea poate începe cu un simplu gest – acela de a asculta, iar cei implicați în educație trebuie să privească acest subiect nu ca pe o controversă, ci ca pe o investiție în viitorul copiilor.

Maura ANGHEL

Potrivit unei statistici, România avea cel mai mare număr de mame minore din Uniunea Europeană. Dintre acestea, cele mai multe, 3.446 aveau 17 ani, 2.424 – 16 ani, 1.409 – 15 ani şi 745 – între 10 şi 14 ani. La nivel general, în Uniunea Europeană numărul mamelor minore era de 27.845, dintre care 14.010 aveau 17 ani, 8.268 – 16 ani, 3.903 – 15 ani şi 1.664 – între 10 şi 14 ani. Luxemburg a fost statul cu cele mai puţine mame minore în 2021, respectiv 14. La polul opus, alte ţări cu un număr semnificativ de mame minore au fost Franţa, cu 3.479, Bulgaria – 2.976 şi Germania – 2.830.