Producția de vin din România, în scădere în ultimii ani. Care sunt motivele și pe ce loc se plasează țara noastră în clasamentul mondial

 Producția de vin din România a înregistrat o scădere de 20%, anul trecut, în special din cauza secetei, vița de vie fiind o plantă sensibilă la temperaturi, însă tendința este una globală. În același timp, în România și consumul de vin a scăzut simțitor, potrivit Digi24.ro.

Anul trecut a fost unul dificil pentru întreaga agricultură, iar sectorul viticol a resimțit din plin efectele climatice, înregistrând una dintre cele mai slabe recolte din ultimii ani. Producția a scăzut cu aproape 20%, adică 3,7 milioane de hectolitri în 2024, potrivit celui mai recent raport al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului preluat și de zf.ro.

Chiar și în aceste condiții dificile, România îşi menţine poziţia în topul mondial în funcție de suprafaţa viticolă, aceasta fiind cultivată pe o suprafață de 187.000 de hectare, din care 8.179 de hectare pentru struguri de masă. România se află, astfel, pe locul opt la nivel mondial, depăşind ţări precum Portugalia, Chile sau Australia.

În ceea ce priveşte consumul de vin, România a înregistrat o scădere de 11,4%, cu un total estimat de 3 milioane de hectolitri în 2024. În ciuda acestui declin, consumul se menţine cu 4% peste media ultimilor cinci ani, semnalând o relativă rezilienţă a pieţei interne, în pofida presiunilor economice şi inflaţioniste. 

Întreaga lume a fost afectată de scăderea producției de vin. Aceasta a scăzut la 225,8 milioane hectolitri, cel mai redus nivel din 1961. Această scădere de 4,8% faţă de 2023 a fost cauzată de factori meteorologici severi precum îngheţuri timpurii, secetă prelungită, ploi abundente şi boli ale viţei de vie, au explicat reprezentanţii Organizatiei. Estimările pentru 2024 indică un consum mondial de 214,2 milioane de hectolitri, în scădere cu 3,3% faţă de 2023, de asemenea cel mai scăzut din ultimii 60 de ani.

Tendinţa descrescătoare, începută în 2018, reflectă schimbările în comportamentul consumatorilor, preferinţele generaţionale, dar şi presiunile economice precum inflaţia şi scăderea puterii de cumpărare.