Terapie digitală. Când TikTok devine psiholog
Dimensiune font:
* în era digitală, TikTok nu mai este doar o platformă de divertisment, ci și un spațiu în care tinerii caută răspunsuri la probleme personale * într-un algoritm care pare să știe exact ce frământă utilizatorii, videoclipurile despre anxietate, depresie și sănătate mintală devin un sprijin emoțional rapid și accesibil
În fiecare zi, milioane de tineri intră pe TikTok nu doar pentru divertisment, ci și pentru răspunsuri la întrebări despre sănătatea mintală. Într-un colț de internet unde algoritmul pare să știe exact ce ne frământă, videoclipurile despre anxietate, depresie sau traume devin un refugiu rapid și accesibil.
60 de secunde de psihologie
În fiecare dimineață, Alexandra, studentă la psihologie, își începe ziua derulând pe TikTok. Printre dansuri virale și rețete rapide, un videoclip îi captează atenția: „Îți simți inima bătând prea tare? Iată cum să-ți controlezi anxietatea!”. În doar câteva secunde, un creator de conținut explică o tehnică de respirație pentru calmare. Alexandra salvează clipul, gândindu-se că s-ar putea să îi fie de ajutor.
Pentru milioane de tineri, astfel de postări sunt primul lor contact cu psihologia. Termeni precum „traumă generatională”, „limite personale” și „gaslighting” devin subiecte comune de discuție. Într-o societate în care terapia poate fi costisitoare sau inaccesibilă, TikTok pare să umple acest gol, oferind o formă de sprijin emoțional la îndemână.
Avantajele și capcanele auto-diagnosticării
Normalizarea discuțiilor despre sănătatea mintală este un progres important. Mulți utilizatori învață să-și identifice emoțiile, să își înțeleagă tiparele comportamentale și, uneori, să caute ajutor profesionist.
Dar există și riscuri. Nu toți creatorii de conținut sunt specialiști, iar algoritmul nu face diferența între informația validă și cea eronată. „Tot mai mulți pacienți vin la mine convinși că au ADHD sau depresie doar pentru că au văzut pe TikTok un videoclip cu simptome generice”, explică Irina Popescu, psihoterapeut. „Auto-diagnosticarea poate fi periculoasă și poate întârzia accesul la ajutor real”.
În goana după vizualizări, unii creatori simplifică excesiv concepte psihologice complexe. Un test rapid, un sfat motivațional sau o tehnică de mindfulness scoasă din context nu pot înlocui o terapie autentică.
Pentru Alexandra, videoclipurile salvate au fost doar un prim pas. A realizat că adevărata înțelegere a sănătății mintale necesită mai mult decât un feed personalizat de TikTok: „Mi-a deschis ochii, dar m-am dus la un specialist pentru răspunsuri reale”.
Pentru mii de tineri, astfel de postări sunt primul contact cu subiecte precum sănătatea emoțională, burnout-ul sau abuzul emoțional. Într-o lume unde accesul la terapie este limitat de costuri sau prejudecăți, TikTok devine un ghid alternativ spre auto-cunoaștere.
Faptul că sănătatea mintală este discutată deschis pe rețelele sociale este, fără îndoială, un pas important spre destigmatizare. Utilizatorii învață să recunoască semne ale anxietății, să vorbească despre emoțiile lor și, uneori, să caute ajutor profesionist.
Dar există și riscuri. Nu toți creatorii de conținut sunt specialiști, iar algoritmul nu face diferența între informația validă și cea eronată.
În goana după vizualizări, unii influenceri prezintă soluții simpliste la probleme complexe. Un citat inspirațional, o tehnică de respirație sau un test rapid nu pot înlocui terapia autentică. Sănătatea mintală riscă să devină doar un trend trecător, iar adevăratele nevoi emoționale – minimalizate.
Maura ANGHEL
Rețelele sociale pot fi un punct de pornire, dar nu o soluție finală. Unele răspunsuri nu pot fi rezumate într-un videoclip scurt.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau