Moșii de Iarnă, puntea rugăciunii în Lumea Nevăzută
Dimensiune font:
* în fiecare an, Moșii de Iarnă reprezintă un moment profund de reculegere și comuniune spirituală, o zi dedicată pomenirii celor adormiți * tradițiile și obiceiurile românești păstrate din vechime se împletesc cu credința ortodoxă, creând un pod între cei vii și cei plecați în lumea de dincolo * rugăciunea, lumânările și pomană oferită celor nevoiași sunt gesturi de iubire și respect care dăinuie peste generații
Prăznuiți pe 22 februarie, în sâmbăta de dinaintea Duminicii Lăsatului de Sec pentru Postul Paștelui, Moșii de Iarnă reprezintă una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox. Este o zi dedicată pomenirii celor adormiți, cunoscută și sub numele de Sâmbăta Morților, unul dintre acele momente care transcend timpul, punând față în față trecutul, prezentul și viitorul, într-o comuniune a sufletelor unite prin amintire, rugăciune și iubire. Este ziua în care ne gândim la cei plecați, aducându-le hrană și lumină în lumea de dincolo, așa cum ne învață tradiția ortodoxă.
Bisericile răsună de rugăciuni, iar mesele se împodobesc cu pachete împărțite celor sărmani pentru ca binele făcut să devină punte către sufletele celor adormiți. Lumânările aprinse, mici flăcări palpitânde, nu sunt doar semne ale luminii credinței, ci și ale faptelor bune pe care cel comemorat le-a însemănat în lumea aceasta.
Tradiții și obiceiuri
Moșii de Iarnă reprezintă un moment în care credincioșii își cinstesc rudele și prietenii trecuți în neființă. În tradiția populară românească, „moșii” sunt considerați spiritele strămoșilor noștri, iar prin pomenirile făcute, ei primesc iertare și liniște veșnică.
Se pregătesc colivă, colaci, vin și tămâie, simboluri ale credinței ortodoxe, care sunt sfințite la biserică și împărțite în memoria celor adormiți. De asemenea, se oferă mâncare caldă, precum sarmale, piftii, plăcinte, fasole, orez cu lapte sau colțunași. Lumânările sunt aprinse pentru a călăuzi sufletele celor plecați, iar tămâia este arsă pentru a purifica locul și a aduce liniște spirituală. Se spune că sufletele celor plecați dintre noi primesc aceste daruri prin intermediul celor vii, iar gestul este considerat o manifestare a iubirii și recunoștinței față de cei dragi care nu mai sunt printre noi.
Tradiția ne sfătuiește să nu spălăm haine și să ne ferim de alte munci casnice, pentru că ziua aceasta trebuie dedicată celor plecați, celor care așteaptă pomenirea noastră. Pomana simbolizează comuniunea dintre cei vii și cei morți, fiind o modalitate de a le asigura liniștea sufletească și de a le oferi hrană spirituală în viața de dincolo.
În această zi, se oficiază slujbe de pomenire în biserici și cimitire, unde preoții citesc pomelnicele și rostesc rugăciuni pentru cei adormiți. Este un moment de reculegere și comuniune cu cei plecați. Slujbele religioase sunt mijloace prin care familia poate mijloci pentru sufletul celor adormiți, aducându-le pace și lumină.
Credințe populare și superstiții
Se spune că cei care fac pomeni cu suflet bun vor fi ocrotiți de rele pe tot parcursul anului. În unele zone, gospodinele nu spală, nu cos și nu fac treburi grele în această zi, pentru a nu deranja liniștea sufletelor celor plecați. De asemenea, se evită aruncarea gunoiului sau a cenușei din casă, pentru că se crede că astfel alungi spiritele strămoșilor.
Oamenii aprind lumânări la morminte și lasă colaci și colivă pentru sufletele rătăcitoare care nu mai au pe nimeni să le pomenească.
Moșii de Iarnă, o punte între trecut și prezent
Biserica Ortodoxă, prin sărbătorirea Moșilor de Iarnă, ne amintește că moartea nu este sfârșitul, ci un prag, o trecere spre un alt mod de existență. De aceea, pe cei plecați în veșnicie nu-i numește „morți”, ci „adormiți”, căci în lumina Învierii, moartea nu este un capăt de drum, ci o stare din care sufletul se poate trezi.
După moarte, potrivit Sfintei Scripturi, urmează Judecata particulară, în urma căreia sufletul ajunge fie la fericire, fie la suferință, conform vieții pe care a trăit-o pe pământ. Aceste stări nu sunt definitive, ci durează până la Judecata Universală, când toți oamenii vor învia și vor primi hotărârea finală asupra sufletelor lor. Credința ortodoxă încurajează rugăciunile pentru cei adormiți, pentru că acestea pot aduce o schimbare a stării lor spirituale. Pomenirea lor înseamnă speranță, dragoste neîncetată și continuitate dincolo de hotarul vizibil al existenței.
Maura ANGHEL
Moșii de Iarnă nu sunt doar o zi a amintirii, ci o zi a comuniunii. Cei vii înalță gânduri, rugăciuni și ofrande, iar cei plecați răspund cu recunoștință în feluri pe care poate nu le înțelegem pe deplin, dar pe care le simțim în adânc. Flăcările lumânărilor, coliva împărțită, numele rostite cu emoție la fiecare slujbă de pomenire sunt ecouri ale iubirii și respectului care nu se sting odată cu viața pământească.
Astfel, Moșii de Iarnă nu sunt doar o tradiție, ci o punte de lumină între lumi, un ritual al speranței și al legăturii eterne dintre cei ce au fost și cei ce sunt. În fiecare an, această zi ne reamintește că iubirea nu se sfârșește niciodată, iar rugăciunea face ca orice distanță să fie doar o iluzie.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau