Cine sunt funcționarii Comisiei Europene care evaluează România: o fostă șefă de cabinet legată de USR și un birocrat necunoscut

România urmează să primească aproape 3 miliarde de euro prin PNRR, în urma cererii de plată numărul 3. Pentru a primi acești bani, Comisia Europeană trebuie să finalizeze evaluarea cererii și să emită o decizie. Totuși, puțini știu cine sunt evaluatorii responsabili pentru aceste fonduri.

Doi birocrați români, ajunși la Comisia Europeană în legătură cu fostul ministru USR Cristian Ghinea, sunt cei care evaluează cererea. Ghinea, din motive politice, ar dori ca actualele partide de guvernare să eșueze în implementarea PNRR-ului, cel mai important program de finanțare pentru România

Unul dintre acești funcționari este Liana Goran, fosta șefă de cabinet a lui Ghinea. Deși este acum funcționar european, Goran își manifestă public susținerea pentru USR, postând imagini cu sigla partidului pe contul ei de Facebook. Înainte de a lucra pentru UE, ea a activat în publicitate, fără legătură cu administrația publică sau evaluarea complexă a proiectelor de țară. În CV-ul său, Goran menționează că a lucrat 8 ani în publicitate și 4 ani ca șefă de cabinet pentru Ghinea, atât în mandatele sale de deputat și europarlamentar, cât și ca ministru al Fondurilor Europene.

Liana Goran, una dintre persoanele care evaluează cererea României de 3 miliarde de euro, nu are experiență în evaluarea proiectelor de țară și este vădit partizană USR, ceea ce ridică probleme de compatibilitate pentru un funcționar european. Aceasta pune sub semnul întrebării integritatea și transparența deciziilor Comisiei Europene.

Un alt funcționar implicat în evaluare este Valentin Ariton, un birocrat despre care se știe foarte puțin. Ariton lucrează la Comisia Europeană de peste 9 ani, ocupând diverse funcții minore, precum economist, manager de proiect sau manager de program, niciuna dintre acestea necalificându-l pentru evaluarea unui proiect de o asemenea amploare. Anterior, Ariton a lucrat în consultanță, gestionând proiecte cu bugete de câteva sute de mii de euro, comparativ cu cererea de plată de 3 miliarde de euro a României.

Astfel, evaluarea cererii de plată numărul 3 a României, de care depind aproximativ 3 miliarde de euro, este în mâinile unor funcționari a căror experiență și imparțialitate sunt discutabile. O decizie nefavorabilă ar putea sugera că interesele politice prevalează asupra intereselor naționale, afectând grav imaginea integrității deciziilor Comisiei Europene și principiile europene de transparență.