Cum se explică eșecul serviciilor de informații israeliene faţă de Hamas? `Cea mai gravă eroare se află la cel mai înalt nivel`

Atacul Hamas asupra Israelului a fost o operațiune militară metodică. Cu toate acestea, serviciile de informații israeliene au făcut şi ele greșeli fatale, scrie The Economist preluat de Rador Radio România.
Atacul surpriză masiv al Hamas asupra Israelului este un "succes" formidabil, în parte din cauza eșecului serviciilor de informații israeliene. Acest atac din 7 octombrie, pe uscat, pe mare și în aer, a făcut cel puțin 800 de morți în Israel și trebuie să fi necesitat luni de planificare, scrie 'The Economist".

 

Oficialii sunt șocați că o astfel de acumulare militară din partea Hamas le-a scăpat atenției. Cert este că vor fi investigații amănunțite odată ce luptele din Gaza se vor termina. Cu toate acestea, este deja clar că au existat două eșecuri: în colectarea informațiilor și în evaluarea și interpretarea acestora.
 

 

 

Eșecul serviciilor de informații israeliene
În primul rând, Israelul a fost abandonat de senzorii electronici, sistemele de supraveghere și agenții săi de pe teren. Toate sunt responsabilitatea serviciilor de informații ale armatei și a Shin Bet, serviciul de securitate internă responsabil cu supravegherea Gazei și Cisiordaniei.

În al doilea rând, informațiile pe care au reușit să le adune, care ar fi putut indica un atac iminent, au fost interpretate greșit sau ignorate. Toate acestea amintesc foarte mult de Războiul de Yom Kippur de acum 50 de ani. Acesta a început cu un atac al armatei egiptene și siriene care a luat prin surprindere serviciile de informații și forțele armate israeliene. Şi cu ocazia acestui atac, informații cruciale au fost interpretate greșit. Până şi în ziua de azi, este numit "Eșecul" în Israel.

Nimic neobișnuit
Primul element poate fi explicat printr-o securitate operațională strictă în cadrul Hamas. Numărul de persoane la curent cu operațiunea a fost limitat la un cerc extrem de restrâns de înalți oficiali. Nu au riscat să folosească telefoane sau alte mijloace de comunicare electronică, deoarece Israelul monitorizează toate comunicațiile din Fâșia Gaza. Infanteria dislocată poate să fi fost informată cu doar câteva ore înainte că urmau să se adune cu armele lor într-un punct din apropierea graniței, fără alte detalii. Unii s-ar putea să fi fost surprinși că pot pătrunde până la 30 de kilometri în Israel sau că invazia durează câteva zile.

Israelul a dejucat cu succes planuri similare în trecut. De data asta a eșuat. Deși există unele circumstanțe atenuante, în special la nivelul serviciilor de informaţii.

Recruții și ofițerii juniori însărcinați cu monitorizarea rețelei de camere și senzori care acoperă fiecare centimetru din zona de frontieră pot recunoaște membrii Hamas individual pe ecranele lor. Cu toate acestea, în ultima vreme, Gaza poate să nu fi arătat neapărat diferit. Aripa militară a Hamas este organizată în brigăzi și batalioane regionale, care operează din cartierele lor respective. Mulți dintre atacatori locuiau – având în vedere îngustimea Fâșiei Gaza – la mică distanță de mers pe jos de gardul de graniță. Mai mult, prezența buldozerelor pe șantierele de lângă graniță nu ar fi stârnit suspiciuni.

Și atacul a fost efectuat cu vehicule civile, în special camionete, care ar fi trecut neobservate.

Metodica
La aceasta se adaugă faptul că atacul Hamas s-a desfăşurat într-o manieră foarte metodică. A început cu un atac asupra comunicațiilor și senzorilor israelieni. Multe camere de supraveghere israeliene au fost vizate de lunetişti şi dezactivate.

Operațiunea de război electronic pare să fi jucat, de asemenea, un rol. Un atac de comando asupra cartierului general al armatei israeliene din sudul Fâșiei Gaza ar fi perturbat comunicațiile, împiedicând astfel lansarea unei alerte, relatează agenția de presă Reuters.

Militanții Hamas au străpuns bariera impunătoare din jurul Gazei folosind buldozere. Această barieră include o zonă tampon în față, presărată cu camere, senzori termici și posturi de mitraliere automate. Zeci de vehicule și sute de membri Hamas (după o estimare, poate chiar și o mie) au trecut prin spărturile din gard.

Atacul a folosit și un "război combinat": o salvă uriașă de rachete la răsăritul soarelui a acoperit înaintarea de la sol, însoțită de o desfășurare de planoare fără pilot și bărci.

Benjamin Netanyahu
Toate acestea nu sunt o scuză pentru faptul că planificarea și achiziționarea de arme au rămas sub radarul serviciilor de informații luni de zile. Dar cea mai gravă eroare se află la cel mai înalt nivel.

De la războiul de unsprezece zile dintre Israel și Gaza din mai 2021, oficialii israelieni de informații au presupus că Hamas a fost descurajat să provoace un alt război și că liderul din Gaza, Yihya Sinwar, a decis să se concentreze pe relansarea economiei. Pentru a face acest lucru, ar avea nevoie de Israel și Egipt pentru a permite trecerea zilierilor și comercianților peste graniță. Cel puțin asta a fost analiza oficială până sâmbătă dimineața.

Politica a eșuat și ea. Oficialii israelieni de securitate au deplâns de mult timp faptul că premierul Benjamin Netanyahu a neglijat amenințarea din Gaza și a preferat să se concentreze asupra Iranului și Hezbollah-ului libanez. Oficialii americani și israelieni spun că nu există nicio dovadă a implicării Iranului în atacuri.

În plus, miniștrii din guvernul de extremă dreapta al lui Netanyahu au cerut mai multe resurse pentru poliție în Cisiordania ocupată, unde susținătorii lor - coloniștii israelieni - trăiesc în principal printre palestinieni.

"Când toate astea se vor fi terminat, vor cădea capete", a prezis un oficial. "Cel mai mare", a adăugat el, "nu ar trebui cruțat".

Prim-ministrul Netanyahu știe prea bine cum a subminat-o "Eșecul" din 1973 pe prim-ministrul de atunci, Golda Mei, și a dus la demisia ei.