Firmele din SUA îi penalizează financiar pe antivacciniști: Angajații care nu se inoculează anti-COVID plătesc mai mult pentru asigurările medicale

Unele dintre companiile americane mari au decis să crească sumele plătite pentru asigurările medicale de angajații care refuză să se vaccineze împotriva coronavirusului, într-o încercare de a diminua riscurile financiare aduse firmei de decizia lor de a nu se inocula. Potrivit informațiilor, sumele suplimentare pe care angajații acestor companii care refuză să se vaccineze trebuie să le plătească variază între 60 și 200 de dolari lunar.

Noi politici

NPR a relatat despre aceste noi politici adoptate de unele dintre cele mai mari companii din Statele Unite, în contextul în care țara nord-americană continuă să se confrunte cu efectele valului al patrulea al pandemiei de coronavirus.

Aceasta în condițiile în care, la mijlocul lunii septembrie, președintele Joe Biden a anunțat că vaccinul anti-COVID sau un test săptămânal de depistare vor fi obligatorii în companiile americane cu peste 100 de angajaţi.

Acest anunţ, care se referă la mai mult de 80 de milioane de angajaţi din sectorul privat potrivit preşedinţiei, s-a adăugat la alte măsuri cum ar fi vaccinarea obligatorie pentru patru milioane de angajaţi ai statului federal şi pentru angajaţii companiilor de subcontractare. În acest moment, mandatul de vaccinare a fost însă blocat de judecători federali. Casa Albă a contestant decizia acestora.

Jurnaliștii de la NPR l-au dat ca exemplu pe directorul executiv al companiei Delta Air Lines, Ed Bastian, care a decis că angajații nevaccinați ar trebui să plătească 200 de dolari în plus pe lună pentru asigurările lor de sănătate, începând cu 1 noiembrie.

NPR a notat că, în vară, când Bastian a anunțat noua politică, aproximativ 75% din forța de muncă a companiei Delta fusese deja vaccinată împotriva coronavirusului. Dar fiecare angajat care a fost spitalizat din cauza infecției cu COVID-19 a costat Delta 50.000 de dolari, iar Bastian a notat în august că niciunul dintre angajații spitalizați în perioada de vară nu fusese complet vaccinat.

„Această suprataxă va fi necesară pentru a atenua riscul financiar pe care decizia acestora de a nu se vaccina îl aduce companiei noastre,” a scris directorul executiv al companiei aeriene în acel moment. (Compania aeriană a anunțat atunci că va înceta extinderea protecției salariale pentru angajații nevaccinați care contractează COVID-19 pe 30 septembrie și va solicita angajaților nevaccinați să fie testați săptămânal începând cu 12 septembrie. Delta acoperă aceste costuri).

Delta Air Lines nu este însă singura companie americană care fie a implementat deja o nouă politică față de angajații nevaccinați, fie ia în considerare taxe suplimentare pentru cei care refuză să se inoculeze.

De la lanțul de magazine alimentare Harmons din Utah până la gigantul bancar JPMorgan Chase, tot mai multe companii le transmit angajaților lor nevaccinați că trebuie să se inoculeze anti-COVID, în caz contrar urmând să plătească mai mult pentru asigurările de sănătate. (Alte companii au luat măsuri și mai stricte.

De exemplu, pe 6 august, United Airlines a devenit prima companie aeriană din SUA care le-a cerut lucrătorilor săi să se vaccineze împotriva COVID-19 dacă vor să-și păstreze locurile de muncă. În octombrie, firma a transmis că 99.5% dintre angajații săi au fost vaccinați, fără a include aici cei aproximativ 2.000 de angajați care au solicitat scutiri religioase sau medicale.

Într-un sondaj din luna septembrie, Society for Human Resource Management a constatat că mai puțin de 1% dintre companiile mai mici au crescut primele de asigurări de sănătate pentru lucrătorii nevaccinați, în timp ce 13% au raportat că au luat în considerare să facă acest lucru.

În cazul companiilor mari însă, circa 20% dintre ele discută să aplice taxe suplimentare de asigurări de sănătate pentru angajații nevaccinați.

Asigurări premium mai scumpe

Cum pot însă companiile să abordeze delicata problemă a vaccinării pentru angajații lor, fără să încalce legile federale și statale? Potrivit relatărilor, unii dintre angajatorii mari – precum JPMorgan Chase și Harmons – par să majoreze asigurările premium de sănătate pentru angajații nevaccinați în cadrul așa-numitelor „programe de sănătate” (welness programs).

Conform legii federale, companiile au voie să perceapă angajaților anumite sume pentru îngrijirea sănătății, atâta timp cât o fac printr-un program conceput pentru a promova comportamente sănătoase și a preveni îmbolnăvirea.

De exemplu, o companie poate derula un program de sănătate care încurajează angajații să acumuleze un anumit număr de pași în fiecare zi sau stabilește ținte pentru Body Mass Index (BMI), o baloare ce măsoară grăsimile corporale bazându-se pe înălțime și greutate. Există, de asemenea, programe de sănătate care vizează prevenirea și reducerea consumului de tutun.

„Programul tău de sănătate ar putea fi pur și simplu: îi voi încuraja pe toți angajații mei să se vaccineze, punct,” a declarat Sabrina Corlette, fondatoare și co-director al Center on Health Insurance Reforms de la Universitatea Georgetown.

Ca parte a acestor programe, companiile pot oferi recompense sau penalități pentru îndeplinirea anumitor obiective, cum ar fi în acest caz vaccinarea. Dar acestea nu trebuie să depășească 30% din costul planului de sănătate al angajatului, calculat ca sumă plătită de angajat și angajator împreună. (Penalitatea maximă crește la 50% pentru programele de sănătate care vizează consumul de tutun).

„Majoritatea angajatorilor fac acest lucru pentru a încerca să aibă o forță de muncă mai sănătoasă și mai productivă… și să cheltuiască mai puțin pe costurile generale de îngrijire a sănătății,” a declarat Corlette. (Programele de sănătate la locul de muncă, prin care angajații sunt încurajați să slăbească, să mănânce mai bine, să se streseze mai puțin și să doarmă mai mult, reprezintă o industrie de 8 miliarde de dolari în Statele Unite. Majoritatea angajatorilor mari oferă un anumit tip de program de sănătate, cu o creștere alimentată de stimulente din legea federală Affordable Care Act, cunoscută sub numele de Obamacare.

Experții au notat însă că, potrivit legii federale, programele de sănătate trebuie să fie „create în mod rezonabil,” ceea ce înseamnă că există o șansă acceptabilă ca programul să îmbunătățească sănătatea sau să prevină bolile celor care participă la ele.

Pentru a se asigura că programele de wellness nu încalcă legile privind discriminarea, companiile trebuie să ofere derogări pentru persoanele care au motive medicale din cauza cărora nu pot îndeplini obiectivele declarate sau să le ofere căi alternative pentru a îndeplini cerințele.

De exemplu, ca parte a politicii sale, lanțul de magazine alimentare Harmons din Utah a anunțat că suprataxa sa de până la 200 de dolari pe lună la asigurările de tip premium se aplică „angajaților nevaccinați care nu se califică pentru o derogare sau care au ales să nu termine o serie de sesiuni de educație privind vaccinarea.”

„Peste 86% dintre angajații noștri sunt vaccinați și credem că aceasta și celelalte măsuri de siguranță pe care le-am luat i-au menținut în siguranță pe angajații noștri în timpul pandemiei,” se arată într-un comunicat al companiei.

La rândul său, Delta Air Lines nu a precizat câți dintre cei 73.000 de angajați ai săi din Statele Unite plătesc suprataxa lunară de 200 de dolari de când aceasta a intrat în vigoare la 1 noiembrie. Compania a raportat însă că rata de vaccinare a înregistrat o creștere după ce suprataxa a fost anunțată și că „a urcat constant până la 94%.”
O altă tactică

Jurnaliștii americani au relatat și despre soluția inedită luată de o altă companie față de angajații nevaccinați. Mercyhealth, care are peste 7.000 de angajați în spitale și clinici din Wisconsin și Illinois, a introdus ceea ce a numit o „taxă de grup de risc,” în loc de sume mai mari pentru asigurările premium de sănătate. Astfel, de la mijlocul lunii octombrie, angajaților nevaccinați li se deduce 60 de dolari din salariu în fiecare lună pentru a intra în acest grup specific.

Într-o notă adresată angajaților, Mercyhealth a comparat taxa cu șoferii în vârstă de 16 ani care trebuie să plătească mai mult pentru asigurarea auto pentru a acoperi riscurile crescute pe care le prezintă în calitate de șoferi noi.

Alen Brcic, unul dintre oficialii Mercyhealth, a declarat că 60 de dolari pe lună este o sumă nominală, chiar simbolică. Aceasta deoarece Mercyhealth suportă în continuare cele mai multe dintre costuri apărute atunci când un angajat lipsește de la serviciu sau este internat din cauza infectării cu COVID.

Potrivit lui Brcic, după ce noua politica a companiei fost anunțată în septembrie, rata de vaccinare în rândul angajaților săi a crescut de la aproximativ 70% la 91%.

„Simțim cu adevărat că această abordare funcționează,” a afirmat oficialul Mercyhealth. „Cu adevărat, scopul nostru este să încurajăm pe toată lumea să se vaccineze, dar și să ne asigurăm că oamenii au de ales.”

Alen Brcic a precizat că câteva zeci de angajați și-au dat demisia din cauza acestei politici și aproximativ 9% dintre angajați contribuie acum la „taxa de grup de risc.” Mercyhealth a oferit un număr redus de scutiri medicale, dar nicio derogare religioasă.

Brcic s-a referit și la mandatul federal privind obligativitatea vaccinării pentru angajații din domeniul sănătății, care va intra în vigoare pe 4 ianuarie, declarând că nu știe cum acesta va afecta politica privind „taxa de grup de risc.” El a spus că „evaluăm toate opțiunile.”

În septembrie, atunci când a anunțat noua politică de vaccinare la nivel federal, președintele Biden a anunțat că cei 17 milioane de lucrători din domeniul sănătății din spitale și din alte părți care primesc finanțare Medicare sau Medicaid vor trebui să fie vaccinați.
Cazuri în creștere

Până luni la prânz, Statele Unite au înregistrat 47.692.614 cazuri de infecții de COVID-19, cu o medie zilnică de 93.689 și cu o creștere de 29% în ultimele 14 zile.

Numărul spitalizărilor este de circa 50.113 de pacienți, în creștere cu șase procente în ultimele două săptămâni.

În același, numărul deceselor provocate de coronavirus a coborât cu 9% în ultimele două săptămâni, ajungând la o medie zilnică de 1.113. De la începutul pandemiei și până în prezent coronavirusul a provocat 769.769 de decese în Statele Unite.

Potrivit celor de la New York Times, media cazurilor raportate zilnic a crescut cu peste 29% în ultimele două săptămâni, în condițiile în care focarele de infecții continuă să afecteze regiunea Upper Midwest.

Michigan și Minnesota se află pe primele lopcuri în clasamentul statelor cu o rată mare de infecții raportate la numărul de locuitori. Angajați medicali federali vor merge în Minnesota pentru a ajuta personalul sanitar din acel stat.

Statele Unite înregistrează în medie mult mai puține cazuri pe zi decât a făcut-o în perioada cea mai gravă a valului de infecții din vară. Deși spitalizările și decesele au început să crească în anumite părți ale regiunii Midwest, acestea nu cresc la nivel național.

Pe de altă parte, mai multe state cu rate de vaccinare relativ ridicate se află în mijlocul unor focare semnificative. Astfel, New Hampshire, New Mexico și Vermont raportează creșteri de cazuri.

În același timp, aproape trei din cinci americani sunt complet vaccinați. Statele Unite administrează aproximativ 1.5 milioane de doze noi pe zi, un număr care a crescut după ce au fost autorizate cea de-a treia doză și vaccinurile pentru copiii mai mici.

Centers for Disease Control and Prevention (CDC) a anunțat luni că aproximativ 230 de milioane de americani (69.5% din totalul populației) au primit cel puțin o doză de vaccin anti-COVID-19. Aproximativ 196.4 milioane de persoane (59.2% din totalul americanilor) au fost complet inoculate fie cu vaccinul cu o singură doză de la Johnson & Johnson, fie cu vaccinurile cu două doze realizat de Pfizer-BioNTech și Moderna.

CDC a mai raportat că mai mult de 36.1 milioane de persoane complet vaccinate (18.4%) au primit o doză suplimentară de vaccin începând cu 13 august, a doua zi după ce Food and Drug Administration (FDA) a aprobat a treia injecție pentru unele persoane cu sistem imunitar slăbit.