Inflația urcă în Turcia, Erdogan își apără rezultatele / Creșteri de 86% ale prețurilor la făină și carnea de pasăre

 

Creșterea prețurilor de consum, de peste șapte ori mai mult decât ținta inițială a guvernului, la 13,58% doar în decembrie, poate fi explicată prin scăderea cu aproape 45% a lirei turcești față de dolar într-un an, în ciuda măsurilor de urgență anunțate de șeful statului la mijlocul lunii decembrie.

 

Conștient de pagubele cauzate nu numai economiei, ci și ratingului său de încredere, Erdogan a promis la începutul serii, după ședința de guvern, că „va coborî cât mai repede inflația la o singură cifră”.

 

Pentru că aceste cifre fac obiectul unei bătălii politice acerbe: opoziția și o parte a populației acuză Oficiul Național de Statistică (Tüik) că subestimează cu bună știință creșterea prețurilor, alimentată de politica economică a președintelui, care a determinat banca centrală turcă să să își reducă sistematic ratele dobânzilor în ultimele luni.

 

Contrar teoriilor economice clasice, Erdogan consideră că dobânzile mari favorizează inflația, dar politica sa monetară - și lipsa de independență a băncii centrale, de la care Erdogan a demis trei guvernatori din 2019 - nu au făcut decât să antreneze moneda națională în cădere.

 

 

La putere din 2003, Erdogan refuză orice schimbare în politica sa economică, pe care s-a bazat de mult succesul său, și pare să parieze totul pe creștere, care a ajuns la 7,4% peste un an în trimestrul trei.

 

Acest lucru este determinat în special de exporturile mai puțin costisitoare, în creștere cu 32,9% pe parcursul unui an, până la 225,37 miliarde de dolari, „un record”, a salutat luni președintele turc lăudând aceste rezultate bune.

 

Pentru a susține moneda în raport cu dolarul, autoritățile au cerut luni exportatorilor să returneze 25% din valoarea exporturilor lor în euro, dolari sau lire sterline, către Autoritatea Monetară a Turciei.

 

După câteva săptămâni de pierderi istorice, lira turcă și-a revenit la jumătatea lunii decembrie după anunțarea măsurilor de urgență de către șeful statului și vânzări masive din rezerva de dolari, înainte de a scădea din nou.

 

A fost nevoie de aproximativ 13 lire turcești pentru un dolar luni - comparativ cu 7,4 lire la începutul lunii ianuarie 2021 și 9,6 lire la începutul lunii noiembrie.

 

Pentru gospodării, prăbușirea monedei se traduce prin facturi din ce în ce mai mari, țara fiind foarte dependentă de importuri, în special de materii prime și energie.

 

Inflația este evidentă în supermarketuri: prețurile alimentelor au crescut cu 43,8% de la an la an, în ciuda amenințărilor din partea guvernului, care a îndemnat marile lanțuri de supermarketuri să-și revizuiască prețurile în scădere în ultimele săptămâni.

 

 

Potrivit cifrelor oficiale, prețurile la făina și carnea de pasăre au crescut cu 86% într-un an, uleiul de floarea soarelui cu 76% și pâinea cu 54%.

 

Cozi nesfârșite au apărut în ultimele săptămâni în fața chioșcurilor de pâine conduse de municipalitățile de opoziție din Istanbul și Ankara, unde pâinea se vinde la jumătate din prețul majorității brutăriilor.

 

În acest context politic exploziv, președintele Erdogan a majorat salariul minim la 1 ianuarie de la 2.825,90 la 4.253,40 lire turcești (în jur de 275 de euro), o creștere de 50% deja ștearsă parțial de economie.

 

„Mă tem că toate creșterile salariale s-au topit în două luni”, a declarat Gizem Öztok Altinsaç, economist șef al organizației patronale turce Tüsiad.

 

„Cifre absolut teribile ale inflației pentru Turcia în decembrie care sunt rezultatul politicilor economice dezastruoase”, a comentat economistul Timothy Ash, de la firma BlueBay Asset Management, Turcia. Acesta spune că țara se confruntă acum cu „o inflație” / spirală de devalorizare de tip Argentina / Venezuela”.

 

Pe lângă valsul guvernatorilor băncii centrale, șeful statului și-a înlocuit și ministrul de finanțe de trei ori din 2018, ultima înlocuire fiind pe 2 decembrie, în plină criză.