Proiectul legii caselor naţionalizate va fi gata în două luni

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a suspendat în 2010 judecata proceselor iniţiate de români apreciind că Legea care înfiinţează Fondul Proprietatea conţine dispoziţii contradictorii, lipsite de claritate şi coerenţă

Premierul a anunţat ieri că documentul va fi în concordanţă cu ce a cerut CEDO şi va fi prezentat în martie Parlamentului
Cuantumul necesar despăgubirilor se ridică la 8 mld. euro

La mai bine de o jumătate de an de la scadenţa stabilită iniţial cu oficialii CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) pentru modificarea Legii privind despăgubirile acordate foştilor proprietari deposedaţi în mod abuziv de regimul comunist, autorităţile de la Bucureşti au reuşit să întocmească un proiect de lege, care va fi prezentat Parlamentului în luna martie. "E o decizie a Guvernului şi a Parlamentului şi, în luna martie, ne vom prezenta în faţa Parlamentului cu o soluţie în concordanţă cu ceea ce a solicitat CEDO", a afirmat Ponta la un post de televiziune.
Potrivit acestuia, oricărui guvern îi va fi imposibil să restituie întreaga sumă a despăgubirilor restante, pentru că datoria se ridică la 8 mld. euro, respectiv aproximativ 20% din PIB.
Pentru despăgubirea foştilor proprietari, în proiectul de buget pe acest an sunt prevăzute doar sumele aferente unor hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, de aproximativ 500 milioane lei.
Conform datelor prezentate recent de Guvern, România a achitat deja despăgubiri pentru terenuri şi construcţii naţionalizate în cuantum total de 5 miliarde euro şi mai există solicitări de plată pentru încă 8 miliarde euro.

Scadenţa prezentării proiectului era în iulie 2012

În vara anului trecut, CEDO a acceptat solicitarea Guvernului de prelungire cu nouă luni a termenului în care Legea proprietăţilor naţionalizate trebuie modificată, scadenţa iniţială fiind fixată pentru data de 12 iulie 2012.
Anterior, Guvernul anunţase că vrea să limiteze la 15% din valoarea reală a bunului în cazul despăgubirilor care vor fi plătite de stat foştilor proprietari pentru proprietăţile naţionalizate şi să elimine posibilitatea restituirii în natură, plata urmând să fie efectuată eşalonat pe o perioadă între 10-12 ani, iar termenul de depunere a dosarului fiind unul de decădere şi stabilit la maximum 90 zile.
În vara anului trecut, ministrul Finanţelor, Bogdan Drăgoi, declara că plata integrală exclusiv prin bani pentru proprietăţile naţionalizate de comunişti ar însemna un efort bugetar estimat la 70 de miliarde de lei (16 miliarde de euro), din care mai mult de jumătate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri pentru 88.000 de imobile.

CEDO: Legea care înfiinţează Fondul Proprietatea conţine dispoziţii contradictorii

La jumătatea lunii octombrie 2010, CEDO a obligat statul român ca, în maximum 18 luni, să modifice faimoasa Lege 247/2005, cea în baza căreia se efectuează despăgubirile foştilor proprietari ale căror case au fost naţionalizate de regimul comunist, astfel încât retrocedarea imobilelor şi măsurile compensatorii să fie cu adevărat posibile. Până la remedierea neajunsurilor, toate cauzele similare au fost suspendate.
Reiterând că modul în care sunt despăgubiţi foştii proprietari nu este eficient, magistraţii au conchis atunci că legislaţia precară este o problemă sistemică a României, nerezolvată, care a condus la plata a milioane de euro despăgubiri către foştii proprietari.

Drept teoretic la despăgubiri

Creat în 2005 ca soluţie pentru despăgubirea foştilor proprietari deposedaţi de regimul comunist cărora nu li se mai pot restitui în natură averile confiscate, Fondul Proprietatea a devenit operaţional, ca societate pe acţiuni înregistrată la Registrul Comerţului, pe 29 decembrie 2005.
Din cauza întârzierilor aplicării legislaţiei şi a slabelor prevederi stipulate în aceasta, în luna iunie 2006, CEDO anticipa "un nou val de condamnări ale României pentru încălcarea dreptului de proprietate, cu nişte consecinţe financiare considerabile pentru bugetul de stat".
Reproşurile adresate de CEDO statului român priveau adoptarea unor acte normative contradictorii, lipsite de claritate şi coerenţă, precum şi încălcarea de către organele administraţiei publice a hotărârii judecătoreşti care dispunea restituirea în natură către fostul proprietar, prin vânzarea imobilelor către chiriaşi, fără a se verifica situaţia juridică a acestora. Mai mult, CEDO a observat că funcţionarea efectivă a Fondului implică parcurgerea prealabilă a unor operaţiuni care nu au fost încă finalizate, în vederea realizării cotării la Bursă. Citând din Legea 247/2005, "pentru ca acţiunile emise de Proprietatea să poată face obiectul unei tranzacţionări pe piaţa financiară, este necesar mai întâi să fie urmată procedura de aprobare de către Consiliul Naţional al Valorilor Mobiliare (CNVM).
Între altele, doar după obţinerea acestei aprobări a CNVM şi după conversia titlurilor de valoare în acţiuni cotate, persoanele care au primit asemenea titluri drept indemnizaţie pot vinde acţiunile în mod legal", susţineau reprezentanţii Curţii constatând că aceste operaţiuni nu s-au finalizat până în prezent (20 iulie 2006 - n.n.).