România, pe primul loc în topul UE privind mortalitatea în accidente rutiere

România ocupă primul loc în topul Uniunii Europene (UE) privind mortalitatea în accidente rutiere, cu un număr de 86 de decese.

Aproximativ 20.600 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma unui accident rutier în cursul anului trecut în UE, o creştere cu 3% faţă de 2021, dar o scădere cu 10% faţă de nivelul de dinaintea pandemiei, în 2019, arată datele preliminare publicate marţi de Comisia Europeană.

Cele mai multe decese au fost în România (86), fiind urmată de Bulgaria (78) şi Croaţia (71). În același timp, cele mai sigure drumuri sunt în Suedia (21 decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori), Danemarca (26) şi Irlanda (31). Media UE a fost de 46 de decese la un milion de locuitori.

Cele mai mari scăderi ale deceselor din traficul rutier a au fost raportate în Lituania şi Polonia. Danemarca a înregistrat, de asemenea, o scădere de 23%. În schimb, în ultimii trei ani, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere în ţări precum Irlanda, Spania, Franţa, Italia, Ţările de Jos şi Suedia a rămas relativ stabil sau a crescu

Unde au avut loc accidentele

Pe baza datelor disponibile pentru 2021 (nu sunt încă disponibile date detaliate pentru 2022) în întreaga UE, 52% din decesele cauzate de accidente rutiere au avut loc pe drumurile rurale, faţă de 39% pe drumurile din zonele urbane şi 9% pe autostrăzi. Bărbaţii au cauzat trei din patru decese rutiere (78%). Ocupanţii autoturismelor (şoferi şi pasageri) au reprezentat 45% din totalul deceselor cauzate de accidente rutiere, în timp ce pietonii au reprezentat 18%, utilizatorii de vehicule cu două roţi (motociclete şi mopede) 19% şi bicicliştii 9% din totalul deceselor.

Cu toate acestea, în zonele urbane, modelul este foarte diferit, utilizatorii vulnerabili ai drumurilor (pietoni, biciclişti şi utilizatori de vehicule motorizate cu două roţi) reprezentând puţin sub 70% din totalul deceselor. În zonele urbane, decesele cauzate de accidente rutiere au loc în proporţie covârşitoare ca urmare a unor accidente în care sunt implicate autoturisme şi camioane şi, prin urmare, este evidentă necesitatea de a îmbunătăţi protecţia utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor.

Deşi ponderea crescută a ciclismului în mixul de mobilitate în multe state membre este extrem de binevenită, o cauză serioasă de îngrijorare o reprezintă tendinţa crescândă a numărului de biciclişti ucişi pe drumurile din UE. Acesta este singurul grup de participanţi la trafic în cazul căruia nu se observă o scădere semnificativă a numărului de decese în ultimul deceniu, fapt care poate fi pus mai ales pe seama lipsei persistente a unei infrastructuri bine echipate. De exemplu, în 2022, cifrele preliminare pentru Franţa indică o creştere cu 30% a numărului de decese printre biciclişti în raport cu 2019.

În 2018, UE şi-a stabilit obiectivul de reducere cu 50% până în 2030 a deceselor cauzate de accidente rutiere – şi, pentru prima dată, şi a accidentărilor grave. Acest obiectiv a fost stabilit în Planul de acţiune al Comisiei pentru siguranţa rutieră şi în Cadrul de politică al UE privind siguranţa rutieră 2021-2030, care au definit, de asemenea, planuri în materie de siguranţă rutieră în vederea atingerii obiectivului de zero decese cauzate de accidente rutiere până în 2050